Centrele de date care alimentează inteligența artificială creează „insule de căldură” locale, crescând temperatura suprafeței Pământului pe o rază de până la 10 kilometri.
Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Cambridge, care au analizat datele satelitare NASA privind temperatura suprafeței Pământului din ultimii 20 de ani și le-au comparat cu locațiile a peste 6.000 de centre de date importante din întreaga lume.
Modelul s-a dovedit a fi consistent: în medie, după lansarea unui centru de date mare, temperatura solului în zona înconjurătoare crește cu aproximativ 2°C. În unele cazuri, creșterea ajunge la 9°C. În mod special, efectul nu se limitează la imediata vecinătate a instalației – impacturi termice au fost înregistrate la distanțe de până la 10 kilometri. Luând în considerare densitatea populației din aceste zone, cercetătorii au calculat că peste 340 de milioane de oameni locuiesc deja în zona de influență termică a centrelor de date.
Efectul este observat în diferite climate și pe diferite continente. În regiunea mexicană Bajío, care a devenit un centru important al centrelor de date, s-a înregistrat o creștere inexplicabilă a temperaturii de aproximativ 2°C în ultimii 20 de ani – comparativ cu zonele învecinate unde nu s-a produs nimic similar. Aceeași imagine se observă în Aragonín, Spania, un centru european pentru infrastructura hiperscală. În statele braziliene Ceará și Piauí, creșterea a atins aproape 2,8°C. Similitudinea tiparelor în regiuni complet diferite face ca rezultatele să fie convingătoare.
Centrele de date generează căldură în două forme: direct din sistemele de calcul și din sistemele de răcire a serverelor – unul dintre cele mai mari consumatoare de energie procese din funcționarea lor.
Unii experți, inclusiv Chris Priest de la Universitatea din Bristol, solicită cercetări suplimentare pentru a distinge între căldura provenită din sistemele de calcul și căldura generată de clădirile în sine și de absorbția radiației solare. Cu toate acestea, Ralph Hintemann de la Institutul Borderstep pentru Inovație și Sustenabilitate a numit descoperirile „interesante”, subliniind necesitatea unei verificări independente.
Situația este și mai alarmantă, având în vedere previziunile de creștere ale industriei: JLL estimează că capacitatea globală a centrelor de date se va dubla până în 2030, inteligența artificială reprezentând jumătate din această cerere. Autorii studiului avertizează că, în termen de cinci ani, consumul de energie pentru procesarea datelor ar putea depăși bugetele energetice ale întregii industrii globale. Pe fondul încălzirii globale continue și al valurilor de căldură din ce în ce mai frecvente, amprenta termică a infrastructurii de inteligență artificială riscă să devină un factor de mediu separat, dificil de gestionat.
