Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts au descoperit o legătură puternică între nivelurile de venit și cantitatea de umbră de pe trotuarele orașului.
O analiză a nouă orașe de pe patru continente a constatat că cartierele mai bogate au în mod constant mai multă acoperire de arbori, ceea ce înseamnă că sunt mai bine protejate de supraîncălzire. Eșantionul a inclus Amsterdam, Barcelona, Belém, Boston, Hong Kong, Milano, Rio de Janeiro, Stockholm și Sydney.
Cercetătorii au folosit date din satelit, hărți urbane și statistici economice pentru a estima nivelul de umbră a trotuarelor într-o zi tipică de vară și în cele mai călduroase zile dintre 1991 și 2020. Pentru comparație a fost utilizată o scală de la 0 la 1.
Nivelul general de verdeață variază semnificativ între orașe. De exemplu, în Stockholm, multe cartiere depășesc 0,6, în timp ce în Rio de Janeiro, zone semnificative sunt sub 0,1. Cu toate acestea, constatarea cheie este aceeași în toate orașele: indiferent de nivelul general de verdeață, cartierele mai bogate primesc mai multă umbră.
În unele cazuri, diferența este semnificativă chiar și în țările mai bogate. În Amsterdam, de exemplu, există o tendință clară de reducere a umbrei în cartierele cu venituri mici.
Autorii s-au concentrat pe infrastructura pietonală, deoarece trotuarele rămân principalul mediu urban pentru persoanele care nu sunt protejate de aer condiționat sau de mașini. Creșterea temperaturilor exacerbează efectul de insulă termică, iar umbra copacilor rămâne unul dintre cele mai accesibile instrumente pentru reducerea supraîncălzirii.
Cercetătorii propun o orientare politică specifică: prioritizarea plantării de copaci de-a lungul rutelor de transport public. Acestea sunt zone în care este concentrat traficul pietonal intens și unde locuiesc adesea locuitorii cu venituri medii și mici.
Autorii subliniază că copacii ar trebui priviți nu doar ca elemente de confort, ci și ca infrastructură de adaptare la climă. Pe măsură ce temperaturile extreme cresc, asigurarea umbrei în zonele pietonale devine o chestiune de sănătate publică și sustenabilitate urbană.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.