Incendiile mortale care au ucis peste 20 de persoane în Chile și au distrus suprafețe mari de păduri unice în Argentina au devenit de aproximativ trei ori mai probabile din cauza încălzirii globale.
Potrivit The Guardian, aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de știință din consorțiul World Weather Attribution (WWA). Cercetătorii au descoperit că condițiile calde, uscate și de vânt care au permis răspândirea rapidă a incendiilor în ianuarie au devenit semnificativ mai probabile din cauza schimbărilor climatice induse de om.
Din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, părți din Chile și Argentina se confruntă cu veri din ce în ce mai secetoase. În Chile, precipitațiile de la începutul verii au scăzut cu 25%, iar în regiunea afectată a Patagoniei, cu 20%.
La mijlocul lunii ianuarie, incendiile masive din regiunile Bio Bio și Nuble din Chile au fost declarate „stare de dezastru”. Incendiile au făcut 23 de victime, au distrus peste 1.000 de case și au forțat evacuarea a aproximativ 52.000 de locuitori. Temperaturile de peste 37°C și vânturile puternice au contribuit la răspândirea incendiilor.
„În Argentina, incendiile au început la începutul lunii ianuarie și au cuprins, printre altele, Parcul Național Los Alerces din Patagonia, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Aici cresc copaci alerces străvechi, care pot trăi peste 3.000 de ani și sunt considerați printre cei mai vechi din lume”, se arată în articol.
Oamenii de știință sugerează că amploarea pagubelor ar fi putut crește din cauza reducerilor semnificative ale finanțării serviciilor de pompieri de către guvernul președintelui Javier Miley, care anterior a numit criza climatică o „minciună socialistă”.
Dr. Juan Antonio Rivera de la Consiliul Național pentru Cercetare Științifică și Tehnică (CONICET) din Argentina a declarat că incendiile au distrus păduri străvechi unice și biodiversitatea regiunii:
„Aceștia sunt giganți antici care au rezistat neatinse timp de milenii. Din păcate, atunci când guvernele nu reușesc să înțeleagă schimbările climatice și legătura acestora cu activitatea umană și când natura nu este o prioritate, consecințele incendiilor devin mai răspândite decât ar fi altfel.”
Potrivit acestuia, uscarea peisajelor nu mai este un viitor previzibil, ci a devenit o adevărată criză care necesită acțiuni imediate pentru a proteja oamenii și natura.
Dr. Claire Barnes de la Imperial College London a remarcat că analiza a relevat o „amprentă” clară și periculoasă a schimbărilor climatice asupra acestor incendii.
„Prin arderea combustibililor fosili, am crescut efectiv miza, făcând condițiile pentru astfel de incendii devastatoare semnificativ mai probabile”, a spus ea.
Potrivit oamenilor de știință, fenomenele meteorologice extreme vor continua să se intensifice până când omenirea va înceta să mai ardă combustibili fosili. Studiul a folosit metode evaluate de colegi, observații meteorologice și modele climatice pentru a determina în ce măsură încălzirea globală a crescut probabilitatea unor condiții calde, uscate și cu vânt.
Se observă că situația din Chile a fost complicată și de plantațiile de copaci non-nativi, care sunt mai inflamabili decât speciile native. Potrivit lui Mauricio Santos-Vega de la Centrul Climatic al Crucii Roșii și Semilunii Roșii, astfel de plantații sunt adesea situate direct în apropierea zonelor populate – așa cum a fost cazul în Valparaiso în 2024, unde incendii masive au făcut cel puțin 131 de victime.