Banca Mondială a publicat un raport alarmant, „Uscarea continentelor: o amenințare la adresa viitorului nostru comun”, care a constatat o pierdere anuală de 324 de miliarde de metri cubi de apă dulce la nivel mondial. Acest volum ar fi suficient pentru a satisface nevoile anuale a 280 de milioane de oameni.
O analiză bazată pe date satelitare de înaltă rezoluție a permis, pentru prima dată, urmărirea dinamicii epuizării resurselor de apă la nivel regional. S-a constatat că rezervele globale de apă dulce scad în medie cu 3% din totalul resurselor regenerabile – iar rata pierderii este direct legată de trei factori: creșterea temperaturilor, expansiunea urbană și irigațiile agricole intensive, în special acolo unde apa subterană este pompată fără a se ține cont de epuizarea acesteia, titrează en.aletihad.ae.
Legătura dintre energia ieftină și extragerea accelerată a apei subterane este deosebit de alarmantă. În țările în care agricultura consumă peste 90% din apa dulce, scăderea costurilor energiei duce la o creștere bruscă a pompării – în special atunci când apa nu are preț și nu este reglementată.
Potrivit autorului principal al raportului, Fan Zhang, economist specializat în apă și climă la Banca Mondială, țările cu o gestionare fragmentată sau slabă a resurselor de apă pierd apă de două până la trei ori mai repede decât cele cu sisteme integrate.
Consecințele sunt deja tangibile: o creștere cu o abatere standard a epuizării crește riscul global de incendii de vegetație cu 26% – până la 50% în regiunile biodiverse. În agricultură, chiar și o mică reducere a precipitațiilor are un efect neliniar: modelarea arată că o reducere de 100 mm a precipitațiilor în India ar putea reduce venitul real global cu 68 de miliarde de dolari.
Regiunile în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile. Numai în Africa Subsahariană, secetele distrug anual între 600.000 și 900.000 de locuri de muncă – până la 9% din creșterea anuală a ocupării forței de muncă. Fermierii fără pământ pierd 14% din veniturile lor, în timp ce femeile și vârstnicii se află în prima linie a nedreptății climatice.
Ca răspuns, Banca Mondială propune o strategie triplă: gestionarea strictă a cererii prin stabilirea prețurilor și îmbunătățirea eficienței, creșterea ofertei prin reciclare și desalinizare și redistribuirea inteligentă a apei în beneficiul apei potabile, al ecosistemelor și al sectoarelor extrem de productive.
Raportul solicită comunității globale să treacă de la măsuri reactive la o restructurare sistemică a politicii privind apa – înainte ca uscarea continentală să devină ireversibilă.