Trei sate ale văii Molovatețului — Suhuluceni, Coropceni și Ghermănești — au trăit o zi de sărbătoare și emoție în cadrul celei de-a doua ediții a festivalului comunitar „Școală Veche – Timpuri Noi”, o inițiativă care unește tradiția locală cu dragostea pentru natură și dorința de a reda viață râulețului și iazului Molovateț.
Evenimentul a reunit peste 1000 de localnici și vizitatori din satele învecinate și oaspeți din Chișinău. Gospodinele au adus pe mesele de sărbătoare bucate tradiționale — plăcinte, hulubași, cozonaci, sarmale izvar —, iar curtea școlii vechi a fost transformată în ateliere informative, unde s-au împletit demonstrații de meșteșuguri, expoziții de zestre și activități educaționale despre mediu.
Ion Harea, primarul satului Coropceni:
„Am activat 46 de ani în Chișinău, iar acum m-am întors la țară, pe locurile natale. Avem o natură minunată, un peisaj deosebit, mai ales pe vremuri, când exista iazul — acum, din păcate, e secat. Am câștigat un proiect și vom depune eforturi pentru a readuce la viață râulețul Molovateț și pentru a înverzi malurile iazului. Sperăm ca, până în 2030–2032, să reușim să împădurim cel puțin 20–30 de hectare.”
Iacob Stegărescu, primarul satului Suhuluceni:
„Prima ediție, din 2023, a fost o încercare pentru noi – de a ne uni pentru o cauză comună, care ține de existența satelor noastre. Este vorba despre un râuleț cu o istorie veche, pe care ne dorim să-l păstrăm cu forțele de care dispunem. Ne-am adunat cu toții pentru a spune, încă o dată, „da” viitorului nostru.”
Lilia Curchi, coordonatoarea proiectului „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”:
„Este o sărbătoare deosebită pentru cele trei comunități din zona râului Molovateț. Oamenii s-au adunat să prezinte tradițiile locale și dragostea pentru renașterea naturii. Ei își doresc reabilitarea lacului dintre cele două sate, un lac care era o mândrie odinioară, dar care acum, practic, a secat. Ne bucurăm că toată comunitatea s-a unit pentru o cauză comună”.
Eudochia Mironica, localnică din Suhuluceni:
„Fiind băștinașă, am trăit pe malul iazului și îmi amintesc bine cum era. La început, era albia râului și apa abia se vedea. Cu timpul, l-au adâncit, stuful a dispărut și iazul a prins viață. Aveam bărci, mergeam cu vâsle. Au adus pește, care s-a înmulțit, ajungând și la 5 kilograme. Însă, treptat, iazul a început să dispară. Ar trebui un proiect ca să-l sape și să-l adâncească, pentru că izvoare sunt și s-ar putea reabilita dacă ne unim eforturile.”
Maria Harea, locuitoare din Coropceni:
„I-am întâmpinat pe oaspeți cu învârtită cu mac, cu halva, cu stafide și nucă. Este un eveniment foarte frumos, oamenii se adună, se apropie unii de alții. Am fost și la prima ediție, iar acum lumea e mai energică, mai deschisă și dornică să facă lucruri bune împreună.”
Copiii au avut parte de o zonă special amenajată de EduJoc, cu tiroliană, trasee de echilibru, slackline și jucării din lemn.
Pe parcursul zilei au fost organizate trei ateliere despre plantări, apă și gestionarea deșeurilor, susținute de experții Petru Vinari, Elena Culighin și Roman Bahnaru. De asemenea, Facultatea de Chimie a verificat calitatea apei aduse de localnicii celor trei sate.
Victoria Cocervei, studentă la Facultatea de Chimie, USM:
„Am venit la festival pentru a determina parametrii apei. Am analizat patru indicatori: pH-ul, duritatea totală, fluorurile și nitrații. În majoritatea probelor aduse de localnici, am constatat o duritate totală ridicată – de două ori peste limită – și niveluri mari de nitrați. Din discuțiile cu oamenii, am aflat că în apropierea surselor de apă se află gunoiști sau zone unde sunt aruncate deșeuri de la animale, ceea ce influențează calitatea apei. Ar fi necesar ca aceste deșeuri să fie depozitate mai departe, deoarece ele afectează direct apa.”
La eveniment a continuat și Campania de colectarea de fonduri „1 bilet = 1 puiet”, începută la Festivalul Pădurilor din 14 septembrie, când oamenii au donat 18.632 lei, fiind adunați alți 4.500 de lei care vor fi folosiți pentru împădurirea malurilor iazului.
Festivalul face parte din inițiativa „Comunități locale reziliente prin soluții bazate pe natură”, implementată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Moldova (AJMTEM), cu sprijinul New Democracy Fund (Danemarca), în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Comunitară Suhuluceni, Primăria Suhuluceni și Primăria Coropceni.
Sursa:ecopresa.md