Din 1980, numărul păsărilor tropicale a scăzut cu aproximativ 25-38% comparativ cu un scenariu ipotetic fără schimbări climatice.
Pentru unele specii, pierderile au depășit 50%, conform unui studiu publicat în revista Nature Ecology & Evolution. Lucrarea a fost realizată cu participarea Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK), a Universității din Queensland și a Centrului de Supercalcul din Barcelona (BSC).
„Aceasta este o scară uimitoare a declinului. Păsările sunt deosebit de vulnerabile la deshidratare și stres termic. Căldura extremă crește mortalitatea, reduce capacitatea reproductivă, modifică comportamentul în timpul sezonului de împerechere și reduce supraviețuirea puilor”, notează autorul principal al studiului, climatologul Maximilian Kotz (PIK, BSC).
Oamenii de știință au demonstrat că, în ultimii patruzeci de ani, frecvența zilelor extrem de călduroase în zonele tropicale a crescut de zece ori. Dacă în anii 1980 existau doar 3-4 astfel de zile pe an, astăzi numărul lor ajunge la 30.
Concluzii cheie ale studiului:
- Căldura extremă este principalul factor în scăderea numărului de păsări, chiar mai semnificativ decât defrișările sau distrugerea habitatului.
- Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în regiunile tropicale, dar o scădere a numărului de păsări se observă aproape peste tot.
- Creșterea temperaturilor „împinge” speciile dincolo de capacitățile lor fiziologice naturale într-un timp extrem de scurt.
„Până acum, a fost dificil să se separe impactul schimbărilor climatice de consecințele impactului uman direct, cum ar fi defrișările. Metodele noastre ne permit să facem acest lucru. Și vedem căldura are deja un impact decisiv asupra biodiversității din zonele tropicale”, explică Kots.
Potrivit co-autorului studiului, Tatsuya Amano (Universitatea din Queensland), conservarea naturii trebuie să ia în considerare noile provocări:
- crearea de strategii pentru protejarea speciilor cele mai vulnerabile la anomalii termice;
- dezvoltarea de practici ex situ – conservarea populațiilor în afara habitatelor lor naturale;
- măsurile tradiționale (crearea de rezervații, combaterea defrișărilor).
Oamenii de știință subliniază că motivul principal pentru ceea ce se întâmplă este creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră antropogene. „În cele din urmă, dacă vrem să păstrăm biodiversitatea, trebuie să reducem emisiile cât mai repede posibil”, a rezumat Kots.