Pescuitul industrial provoacă moartea accidentală a animalelor marine la scară globală. În partea franceză a Golfului Biscaya, bogat în pește, mii de delfini mor în fiecare an după ce s-au încurcat accidental în plasele de pescuit.
Aproximativ o mie de carcase de delfini sunt găsite pe coastă în fiecare iarnă. Dar mortalitatea generală este estimată a fi mult mai mare – între 4.500 și 8.500 de delfini sunt uciși în uneltele de pescuit în fiecare an, potrivit unei analize a observatorului PELAGIS. Mulți delfini care se sufocă în plase se îneacă nedetectați, lăsând cercetătorii să lucreze cu date incomplete despre amploarea problemei.
Aceste pierderi nu numai că subminează ecosistemele marine, ci distrug și mijloacele de trai ale pescarilor care lucrează în Golful Biscaya. Pentru a doua iarnă consecutiv, autoritățile au interzis pescuitul aici timp de o lună pentru a reduce riscul pentru delfini. Între timp, mai multe proiecte europene de cercetare caută soluții tehnologice inovatoare care ar putea proteja viața marine fără a opri complet pescuitul.
Proiectul DolphinFree, finanțat de Uniunea Europeană și de asociația sectorului pescuitului France Filière Pêche, propune o nouă abordare: un far acustic pentru plasele de pescuit care imită modul natural de comunicare a delfinilor. Acest dispozitiv produce semnale care imită ecoul pe care delfinii îl folosesc pentru a naviga în mediul lor. Prin transmiterea unui ecou înregistrat de la o plasă de pescuit care conține un delfin mort, încurcat, farul avertizează delfinii de pericol.
Primele teste efectuate de oamenii de știință au arătat rezultate promițătoare. Delfinii răspund la semnalul farului părăsind zonele în care se aude sunetul de alarmă. Cu toate acestea, pentru ca această tehnologie să fie aprobată oficial, trebuie să-și dovedească eficacitatea prin teste ample la bordul navelor de pescuit profesionale.
Conform primului feedback de la pescari, dispozitivele de baliză ar trebui reduse în dimensiune pentru a trece mai bine prin mecanismele de tragere a uneltelor de pescuit. Dispozitivele trebuie să rămână accesibile pentru pescarii care lucrează cu plase lungi de zeci de kilometri – este nevoie de un far la fiecare 500 de metri. În plus, balizele necesită întreținere și reîncărcare regulată, ceea ce crește sarcina pentru echipajele deja suprasolicitate.
Testele DolphinFree vor fi efectuate până în 2026 pe peste 200 de nave de pescuit. Scopul lor este de a îmbunătăți tehnologia și de a se asigura că răspunde nevoilor pescarilor, precum și de a obține o reducere cu 30-40% a morților delfinilor și, eventual, de a preveni închiderile viitoare ale zonelor de pescuit.
Delfinii nu sunt singurele victime ale captării neintenționate în pescuit. La nivel global, se estimează că 40% din toate capturile de pește sunt așa-numitele capturi accidentale – specii marine prinse neintenționat în plase. Acestea includ specii juvenile sau protejate de pești și alte animale, cum ar fi țestoasele și păsările marine. Adesea, pescarii pur și simplu aruncă aceste animale înapoi în mare cu șanse mici de supraviețuire, provocând daune inutile asupra mediului.
Plasele de traul, care sunt utilizate pe scară largă în pescuitul comercial, reprezintă o problemă deosebită. Aceste saci mari, în mișcare, prind totul în cale, captând specii marine aproape fără discernământ. În același timp, atenția față de daunele pe care flotele de pescuit le provoacă mediului este în continuă creștere, iar solicitările pentru metode de pescuit mai selective devin din ce în ce mai puternice.
Pentru a aborda problema capturilor accidentale, proiectul Marine Beacon, finanțat de UE, dezvoltă o rețea inteligentă de traule alimentată de inteligență artificială. Se bazează pe conceptul „Game of Trawls”, creat la Institutul IFREMER din Lorient (Franța).
Spre deosebire de rețelele tradiționale, un traul inteligent folosește camere subacvatice și algoritmi de învățare automată pentru a identifica și sorta capturile în timp real. Sistemul poate distinge speciile țintă de speciile ne-țintă, eliberând automat capturile nedorite. Această „selectivitate activă” ar putea oferi o „schimbare de paradigmă” în pescuitul comercial, potrivit biologului marin Robin Fayettaz, care conduce efortul la IFREMER.
În testele de laborator, plasa inteligentă de traul a demonstrat capacitatea de a identifica speciile de pești în imagini video și de a controla o clapă specială care eliberează captura sau o reține în plasă. Următoarea provocare este adaptarea acestei tehnologii pentru utilizarea pe nave comerciale mari. Inginerii trebuie să se asigure că sistemul este suficient de robust pentru a rezista rigorilor oceanului și este compact, ușor și suficient de ușor de utilizat, astfel încât pescarii să îl poată integra cu ușurință în fluxul lor de lucru. Scopul este ca astfel de echipamente să fie gata de utilizare în câteva minute și să funcționeze fiabil în condiții dificile ale oceanului.
Sursa:euronews.com