Oamenii de știință au folosit un instrument neobișnuit, dar eficient – pliculețele de ceai – pentru a analiza efectul temperaturii asupra proceselor ciclului carbonului. Un studiu internațional a constatat că încălzirea globală poate reduce capacitatea zonelor umede de a stoca carbon, transformându-le din rezervoare eficiente de carbon în emițători.
În cadrul experimentului, oamenii de știință au îngropat 19.000 de plicuri de ceai verde și ceai rooibos în 180 de zone umede situate în 28 de țări. Această metodă, cunoscută sub numele de TeaComposition, ajută la estimarea ratei de descompunere a materiei organice din sol. Două tipuri de ceai au fost folosite pentru a studia diferite proprietăți ale carbonului:
- Ceaiul verde se degradează rapid, permițând evaluarea schimbărilor pe termen scurt.
- Rooibos se descompune lent, arătând tendințe pe termen lung.
Dozele au fost plasate la o adâncime de 15 cm și îndepărtate timp de trei ani pentru a măsura materia organică rămasă. Acest lucru a permis oamenilor de știință să determine cât de mult carbon a fost stocat în sol.
Cercetătorii au descoperit că temperaturile mai ridicate accelerează semnificativ descompunerea materiei organice din sol, în special în ecosistemele de apă dulce. În acest caz:
- Ceaiul verde s-a descompus mai repede în mlaștinile cu apă dulce, dar mai lent în mangrove.
- Rooibos a prezentat o degradare mai consistentă, indiferent de tipul zonei umede.
Rezultatele indică faptul că chiar și carbonul, care este de obicei considerat „de lungă durată”, devine vulnerabil la creșterea temperaturilor.
„Temperaturile mai ridicate reduc capacitatea zonelor umede de a stoca carbon. Acest lucru determină o creștere a emisiilor de carbon, crescând efectul de seră”, explică Dr. Stacey Trevathan-Tackett, care a condus studiul.
Cu toate acestea, pe lângă factorii negativi, oamenii de știință au observat că, în condiții de încălzire, plantele pot acumula mai mult carbon, ceea ce compensează parțial pierderile. Acest efect necesită studii suplimentare.
Zonele umede sunt ecosisteme cheie care stochează cantități enorme de carbon. Cel mai mare potențial de stocare a fost descoperit în mlaștinile de apă dulce și zonele de maree, ceea ce le face importante pentru combaterea schimbărilor climatice.
Oamenii de știință subliniază necesitatea de a proteja astfel de ecosisteme de distrugere și utilizare necorespunzătoare. Studiul a arătat că principiile generale ale stocării carbonului pot fi aplicate diferitelor tipuri de ecosisteme, ceea ce va ajuta la dezvoltarea strategiilor globale de dezvoltare durabilă.
Acest studiu, primul care a fost realizat la această scară, demonstrează rolul critic al temperaturii în procesele de stocare a carbonului. În fața schimbărilor climatice, este important nu doar să studiem ciclul carbonului, ci și să luăm măsuri pentru a proteja ecosistemele care ajută la stoparea încălzirii globale.
„Acum avem date clare despre ce tipuri de teren sunt cele mai eficiente în stocarea carbonului. Putem folosi aceste informații pentru a le proteja și a ne adapta condițiilor în schimbare”, conchide dr. Ika Djukic, coautor al studiului.