Particulele nanoplastice care se acumulează în organism pot reduce eficacitatea medicamentelor și pot contribui la dezvoltarea rezistenței bacteriene la antibiotice. Aceste concluzii au fost publicate în revista Scientific Reports.
Un studiu realizat de o echipă internațională de oameni de știință cu participarea Universității de Medicină din Viena a relevat o relație alarmantă între nanoplastice și antibiotice.
Studiul s-a concentrat pe tetraciclină, un antibiotic cu spectru larg care este utilizat pentru a trata o varietate de infecții bacteriene, inclusiv boli ale tractului respirator, ale pielii și intestinelor. Oamenii de știință au studiat interacțiunea tetraciclinei cu patru tipuri de plastic comun:
Polietilenă (PE),
Polipropilenă (PP),
Polistiren (PS),
Nylon 6.6 (N66), care se găsește adesea în textile (îmbrăcăminte, covoare, huse de mobilă).
Folosind metode avansate de modelare computerizată, cercetătorii au demonstrat că nanoplasticul se leagă de moleculele de antibiotice, reducându-și activitatea biologică. Legarea deosebit de puternică a fost observată cu nailonul 6,6, făcându-l cel mai periculos în ceea ce privește interacțiunile medicamentoase.
Particulele de nanoplastic nu numai că reduc eficacitatea antibioticelor, dar le pot și transporta în zone ale corpului care nu sunt destinate expunerii. Acest lucru duce la o scădere a efectului terapeutic și poate provoca reacții secundare nedorite.
O preocupare deosebită este faptul că concentrația locală de antibiotice pe suprafața nanoplasticelor poate crește. Acest lucru creează condiții favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice. Materialele plastice precum nailonul și polistirenul au cea mai mare capacitate de a se lega de tetraciclină, crescând riscul de rezistență.
Studiul evidențiază că expunerea la nanoplastice în interior este semnificativ mai mare decât în exterior – de până la cinci ori mai mare. Motivul principal pentru aceasta este eliberarea particulelor de microplastic din textile, cum ar fi covoare, tapițerie și draperii. Aceste particule intră în organism prin respirație, creând o amenințare continuă pentru sănătate.
Rezultatele studiului arată că nanoplasticele nu numai că prezintă un risc direct pentru sănătate, dar complică și tratamentul infecțiilor bacteriene. Scăderea eficacității antibioticelor pe fondul unei crize globale deja existente a rezistenței la antibiotice face problema și mai acută.
„Interacțiunea nanoplasticelor cu antibioticele trebuie să fie luată în considerare atunci când se dezvoltă strategii de combatere a rezistenței”, a spus liderul studiului Lucas Kenner.
Aceste constatări evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare, precum și dezvoltarea unor măsuri de reducere a impactului nanoplasticelor asupra sănătății umane și asupra mediului.
Instantanee ale simulărilor MD ale sistemelor tetraciclină-plastic. (nature.com)