O echipă internațională de oameni de știință a prezentat date alarmante: dispariția provocată de om a 610 specii de păsări a dus la pierderea a aproximativ 3 miliarde de ani de dezvoltare evolutivă și a 7 % din diversitatea funcțională a păsărilor la nivel mondial.
Aceste rezultate evidențiază consecințele grave pentru ecosistemele în care păsările joacă un rol-cheie și ajută la evaluarea pierderilor viitoare. Studiul a fost publicat în revista Science.
Fiecare dintre speciile de păsări dispărute avea o funcție importantă în ecosisteme. Unele ajutau la răspândirea semințelor, altele polenizau plantele sau reglementau populațiile de insecte, inclusiv dăunătorii și vectorii de boli. Dispariția necrofagiilor a fost unul dintre motivele creșterii numărului de focare de infecții, deoarece nu a existat nimeni care să controleze descompunerea materiei organice. Toate acestea au perturbat procesele naturale care mențineau biodiversitatea și sănătatea ecosistemelor.
Oamenii de știință subliniază că dispariția păsărilor a dat o lovitură nu numai numărului de specii, ci și funcțiilor acestora în natură, ceea ce este deosebit de periculos în contextul schimbărilor globale ale mediului.
„Fiecare specie de păsări s-a adaptat la rolul său în ecosistem de-a lungul a milioane de ani de evoluție. Pierderea lor nu este doar o pierdere de animale, ci o pierdere a rolurilor importante pe care le jucau în menținerea echilibrului naturii”, subliniază unul dintre autorii studiului, Tom Matthews de la Universitatea din Birmingham.
Cercetătorii au analizat 610 specii dispărute și contribuția lor la ecosisteme. Ei au constatat că extincția antropogenă a dus la pierderea a 3 miliarde de ani de istorie evolutivă a păsărilor. Ca urmare a acestui declin masiv al speciilor, ecosistemele au pierdut multe funcții importante. Păsările care polenizau plantele și ajutau la distribuirea semințelor au dispărut, afectând regenerarea pădurilor și adaptarea plantelor la schimbările climatice. Populațiile de insecte au fost, de asemenea, perturbate, ceea ce poate duce la o creștere a dăunătorilor și a bolilor.
În plus, declinul populațiilor de necrofagi – păsări care se hrănesc cu resturile animalelor moarte – a cauzat o creștere a focarelor de boli infecțioase. Dispariția acestor specii a perturbat ciclul natural al substanțelor din natură, reprezentând o amenințare pentru sănătatea animalelor sălbatice, dar și a oamenilor.
Oamenii de știință avertizează că situația s-ar putea înrăutăți, alte 1 000 de specii de păsări urmând să dispară în următorii 200 de ani. Acest lucru va duce la noi pierderi de diversitate evolutivă și funcțională, afectând negativ ecosistemele din întreaga lume.
„Aceste constatări subliniază necesitatea de a lua măsuri urgente pentru conservarea păsărilor și a habitatelor acestora. Trebuie să înțelegem mai bine impactul extincțiilor din trecut pentru a ne pregăti pentru pierderile viitoare”, a declarat Tom Matthews. Studiul subliniază importanța elaborării unor strategii eficiente de conservare la nivel mondial, care să includă refacerea ecosistemelor și prevenirea pierderilor ulterioare.
Aceste constatări ar trebui să semnaleze comunității internaționale necesitatea unor măsuri proactive pentru protejarea biodiversității, prevenirea extincției speciilor și refacerea ecosistemelor naturale.