Europa nu mai poate conta pe păduri în încercarea de a rezista schimbărilor climatice, avertizează experții, care îndeamnă comunitatea să protejeze pădurile de unele efecte ale naturii.
Oamenii de știință europeni susțin că nici o abordare a gestionării pădurilor nu este conformă cu Acordul de la Paris din 2015, care are drept scop stoparea încălzirii globale la mai puțin de două grade față de nivelul preindustrial. Experții avertizează că încercările de a utiliza pădurile pentru a absorbi dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră au consecințe neașteptate, inclusiv întunecarea suprafeței Pământului, și prin urmare creșterea temperaturii suprafeței.
„Cantitatea de carbon pe care o vor absorbi pădurile în următorii 90 de ani – aproximativ 2 părți/milion – va fi mai mică decât cantitatea emisă în atmosferă conform celui mai probabil scenariu (500 părți/milion)”, a declarat climatologul Guillaume Marie.
Oamenii de știință de la Universitatea din Paris au studiat strategiile țărilor europene de a menține influența încalzirii globale, incluzand maximizarea volumului de CO² pe care o pot absorbi pădurile și creșterea cantității de lumină a soarelui, reflectată înapoi în cer pentru a reduce temperatura suprafeței Pământului. Pentru a absorbi din atmosferă 8 miliarde de tone de CO², este necesar de plantat păduri de conifere pe o suprafață de dimensiunile Spaniei. Acest lucru va face terenul atât de întunecat încât va bloca toate beneficiile.
„Este o greșeală să credem că reducerea cantității de dioxid de carbon va răci pământul”. Acest lucru este valabil numai dacă celelalte caracteristici ale Pământului nu se schimbă. Dacă optați pentru copaci de conifere decât de foioase, culoarea suprafeței subiacente devine mai întunecată, ceea ce reprezintă un motiv important pentru creșterea temperaturii atmosferice”- a mai adăugat Guillaume Marie.
Pădurile Europei ocupă o suprafață totală de aproximativ 1,8 milioane km², adică aproximativ 40% din suprafața continentului. Potrivit Acordului de la Paris, 28 de țări din UE s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în anul 2030. Dar, în cele din urmă, țările s-au confruntat cu problema păstrării pădurilor proprii, amenințate spre exemplu de: inundații, uragane, insecte, acțiunile unor națiuni.