La 17 iunie, majoritatea statelor membre ale UE au dat undă verde la Legea privind restabilirea naturii, unul dintre cele mai controversate documente ale „Green Deal”-ului europen. Decizia pozitivă a fost adoptată cu depășirea pragului minim de trecere – 66%, cu un minim de 65%, titrează Euractiv.
Decizia a fost posibilă după schimbarea poziției Austriei, anunțată duminică de ministrul mediului din Viena, Leonora Gewessler. Slovacia, care își exprimase anterior în mod public îndoielile, a susținut și ea textul în timpul votului decisiv, permițând adoptarea legii de către o majoritate restrânsă de 20 de țări reprezentând 66% din populația UE. Pragul pentru aprobarea cu majoritate calificată în Consiliu este de 65%. Țări precum Italia, Suedia și Finlanda se opuneau de mult timp textului. Ungaria și-a retras sprijinul în martie, în ajunul votului final. Ulterior, Polonia a declarat că nu va mai susține propunerea.
Acest regulament inovator stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea a 20 % din ecosistemele terestre și marine degradate ale UE până în 2030 și a tuturor ecosistemelor până în 2050. Pentru a atinge aceste obiective, țările UE trebuie să readucă cel puțin 30% din habitatele vizate de legislație de la o stare proastă la una bună până în 2030 – cum ar fi pădurile, pășunile, zonele umede, râurile și lacurile – și 90% până în 2050. De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că aceste zone nu se deteriorează după restaurare.
Acest regulament inovator stabilește obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea a 20 % din ecosistemele terestre și marine degradate ale UE până în 2030 și a tuturor ecosistemelor până în 2050. Pentru a atinge aceste obiective, țările UE trebuie să readucă cel puțin 30% din habitatele vizate de legislație de la o stare proastă la una bună până în 2030 – cum ar fi pădurile, pășunile, zonele umede, râurile și lacurile – și 90% până în 2050. De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că aceste zone nu se deteriorează după restaurare.
Cu toate acestea, în textul final, multe dintre cerințele pentru sectorul agricol au fost relaxate, în special prin introducerea unei „frâne de urgență” care permite suspendarea obiectivelor care afectează agricultura „în circumstanțe excepționale” care amenință securitatea alimentară.