Nu departe de coasta de sud a Australiei a fost observat un delfin, care a învățat alți membri ai pachetului său să meargă pe coadă. Specialiștii afirmă că acest truc poate fi învățat numai în captivitate.
Delfinul se numește Billy și în urmă cu 23 de ani din cauza unei maladii a fost eliberat în sălbăticie. În acestă perioadă a învățat mai mulți delfini sălbatici să meargă în coadă – abilitatea de a „merge” înapoi prin apa pe cozile lor.
Dr. Mike Bossley, de la Societatea de Conservare a Balenelor și a Delfinilor, a declarat: „Nu putem înțelege de ce o fac. Acum facem observații sistematice pentru a determina dacă există ceva care ar putea declanșa acest comportament, dar până acum nu am găsit nimic. Am studiat delfinii locali de-a lungul câtorva ani și l-am urmărit pe Billy, ocazional, după eliberare, uneori în valul de arc a navelor mari, ceea ce este o priveliște minunată. Acum cinci ani, un alt delfin de sex feminin numit Wave a început să manifeste același comportament, dar o facea cu o mai mare regularitate decât Billy. Un al treilea delfin adult de sex feminin a fost de asemenea văzut „mergând” înapoi prin apa pe coadă.”
Această figură este unul dintre cele mai populare trucuri în show-ul cu delfini. Ademeniți cu mâncare, delfinii învață să “crească” vertical din apă și apoi se propulsează înapoi „plimbându-se” prin apă. Dar în timp ce este comună în captivitate, este extrem de rară în sălbăticie.
Echipa de cercetători urmărește cu atenție acțiunele delfinului Billy dar și a grupului pentru a vedea dacă trucul este o formă de joc sau de comunicare. De asemenea, doresc să stabilească dacă și alți membri ai grupului de delfini se vor alătura, acesta reprezintă un exemplu de comportament cultural la animalele mari. Prin comportament cultural se înțelege un comportament care este transmis între indivizi și devine o caracteristică a unui anumit grup social.
Nu este prima dată când delfinii au demonstrat un comportament cultural. Un mic grup de delfini din Australia de Vest aveau bureți pe boturi ca protecție atunci când cautau pește spinos pe fundul oceanului.
Un caz cu totul deosebit s-a înregistrat la Institutul de studii ale mamiferelor marine din Mississippi, unde toți delfinii erau instruiți să strângă gunoiul care cade în bazin, iar apoi negociază cu îngrijitorii schimbul deșeului pe pește. Însă delfinul Kelly a mers mai departe decat toți ceilalti, uimindu-și instructorii. El ascundea gunoaiele pe fundul bazinului, sub o piatră. De cate ori dresorul se apropia, se ducea la fund și aducea doar o mică parte din gunoiul strâns, primind în schimb o porție de peste. Tratativele însă nu se incheiau aici, Kelly repetând operațiunea pentru a primi mai mult pește. Dar agilitatea minții lui Kelly nu s-a oprit aici. Într-o zi un pescăruș a poposit în bazin, Kelly a imobilizat intrusul și l-a predat instructorului. Acesta a fost atât de mirat de captură, încât i-a oferit mai mult peste. Se pare că experiența i-a dat idei noi. La masă, ea a pus deoparte ceva peste și l-a ascuns sub piatră unde ascundea gunoaiele. Cand nimeni nu era prin preajmă, a scos peștele la suprafațăși l-a folosit ca momeală pentru a atrage alți pescăruși. În timp, și-a invățat și puiul să facă la fel, iar metoda s-a răspândit, momirea pescărușilor a devenit chiar un joc la delfini.
„Acest comportament al delfinilor demonstrează inteligența lor și este o dovada în plus că aceste animale sunt nepotrivite pentru a fi închise în captivitate, unde nu pot exprima comportamente naturale”, a declarat cercetătoarea Cathy Williamson.