Șapte din zece moldoveni sunt îngrijorați de starea mediului în Republica Moldova. Printre motivațiile preocupărilor sunt în primul rând impactul asupra sănătății și familiei, al generațiilor viitoare, și abia apoi afectarea agriculturii, resurselor naturale, frecvența fenomenelor extreme, creșterea prețurilor. Astfel, oamenii reacționează mai puternic la efectele asupra sănătății și viitorului decât la formulări economice percepute ca fiind abstracte.
Oamenii sunt mai receptivi în a prelua comportamente simple, cu cost redus, fiind nevoie de a fi convinși în cazul practicilor care presupun existența infrastructurii și investițiilor.
Acestea sunt câteva concluzii ale Barometrului opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat pe 18 martie 2026, de Ziua Globală a Reciclării. Cercetarea a fost efectuată cu sprijinul Uniunii Europene și al PNUD Moldova.
„Studiul prezentat astăzi este extrem de valoros, deoarece ne ajută să înțelegem modul în care cetățenii, întreprinderile și instituțiile percep schimbările de mediu. În același timp, ne reamintește că tranziția verde trebuie să meargă mână în mână cu investiții în infrastructură și soluții practice care să faciliteze adoptarea unor alegeri durabile”, a menționatAdam Grodzicki, Șef Adjunct al Secției Cooperare în cadrul Delegației UE în Republica Moldova.
„Barometrul opiniei publice arată că tranziția verde este recunoscută din ce în ce mai mult ca o prioritate în Republica Moldova. Gradul de conștientizare a publicului cu privire la provocările de mediu este în creștere, iar companiile dau dovadă de un angajament sporit față de utilizarea responsabilă a resurselor și fațǎ de practicile durabile. În același timp, rezultatele sondajului relevă faptul că progresul nu depinde doar de gradul de conștientizare, ci și de infrastructura disponibilă. De aceea, PNUD și partenerii săi investesc în soluții ecologice”, a menționat Seher Ariner, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.
Peste jumătate din respondenți (55%) se consideră informați despre problemele de mediu, potrivit Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi, în timp ce 44% se declară deloc sau puțin informați. Diferențierea majoră este pe nivelul de studii. Există un nivel ridicat de conștientizare a problemelor majore de mediu, însă informarea este inegal distribuită. Percepția problemelor este mai puternică în zonele asociate cu efecte vizibile și directe (climă, păduri, apă), mai puțin în domenii tehnice sau sistemice.
Percepțiile asupra mediului sunt filtrate prin experiența directă cu infrastructura și serviciile locale. Astfel, aproape 80% dintre respondenți au evaluat favorabil serviciile de alimentare cu apă, 74% – serviciile de evacuare și gestionare a deșeurilor, iar 65% au apreciat pozitiv salubrizarea localităților și îngrijirea spațiilor verzi. Percepția generală este una moderat pozitivă pentru serviciile „de bază”, însă infrastructura „grea” (canalizare, drumuri) reprezintă nucleul problemelor structurale percepute la nivel local.
Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi relevă un potențial ridicat de acceptare socială pentru comportamente și soluții ecologice în Republica Moldova. Datele arată că predomină practicile simple, cu costuri reduse și ușor de integrat în rutina zilnică. Pe măsură ce o practică presupune infrastructură suplimentară, investiții sau schimbări organizaționale, frecvența adoptării acesteia scade.
Astfel, printre comportamentele adoptate de 7 din 10 respondenți se numără mersul pe jos, utilizarea rațională a energiei și a apei, precum și evacuarea deșeurilor în locuri special amenajate. În schimb, practicile dependente de infrastructură sunt mai puțin răspândite: reciclarea plasticului (34%), colectarea separată a deșeurilor (30%), utilizarea mai frecventă a transportului public (31%) și repararea electrocasnicelor (27%).
Pe dimensiunea practicilor circulare, analiza constată că există soluții deja relativ răspândite, dar majoritatea rămân aplicate de o parte minoritară a populației. Soluțiile „de gospodărie” (în special compostarea) sunt mai ușor de adoptat, cu 50% în timp ce practicile care depind de lanțuri externe (returnare, valorificare energetică) rămân mai limitate: reciclare (38%), valorificare energetică (27%) și returnare ambalaje (23%). Astfel, autorii constată că circularitatea este prezentă, dar fragmentată.
Studiul recomandă ca politicile publice și comunicarea să fie ancorată în registrul sănătății, protecției pentru viitor și siguranței resurselor, iar argumentul economic să fie unul complementar, nu dominant. De asemenea, intervențiile trebuie concentrate pe infrastructurile care generează cele mai multe frustrări (canalizare, drumuri și salubrizare) și inegalități de acces.
Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA la comanda PNUD Moldova prin intermediul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1335 de persoane adulte, datele fiind colectate în perioada 21 noiembrie – 9 decembrie 2025, prin interviuri la domiciliu, în limbile română și rusă. Sondajul are o marjă de eroare de ±2,7%.
Sursa:undp.org
