Doamnă Președintă a Adunării, doamnă Petra Bayr, felicitări cu ocazia alegerii dumneavoastră,
Domnule Secretar General Alain Berset,
Stimați membri ai parlamentelor,
Distinși invitați,
Astăzi doresc să vorbesc despre cele două războaie cu care se confruntă Europa, despre modul în care democrațiile noastre sunt atacate, despre felul în care aceste atacuri sunt amplificate de tehnologie și despre ce trebuie să facem pentru a ne proteja pacea, opțiunile democratice și libertatea.
Întrucât Moldova deține Președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, permiteți-mi să amintesc că această organizație s-a născut ca urmare a eșecului democrațiilor europene de a se proteja la timp. Ca urmare a conștientizării faptului că pacea fără reziliență democratică este vremelnică.
Statutul Consiliului Europei este explicit.
Scopul său este de a genera mai multă unitate.
De a proteja drepturile omului.
De a apăra democrația și statul de drept.
Nu doar ca idealuri. Ci ca sisteme care trebuie să reziste în fața presiunilor, manipulărilor și abuzurilor.
Consiliul Europei nu a fost niciodată menit să fie o zonă de confort.
A fost menit să fie o linie de apărare.
Iar astăzi, Europa se află din nou în război. De fapt, în două războaie.
Primul este vizibil, brutal și devastator.
Rusia desfășoară o invazie militară convențională, la scară largă, împotriva Ucrainei. Sunt distruse orașe. Sunt uciși civili. Este vizată deliberat infrastructura energetică. În această iarnă, milioane de ucraineni trăiesc în întuneric și frig — nu din cauza vremii, ci pentru că Kremlinul a făcut din înghețarea civililor o armă de război.
Pentru a frânge voința unei națiuni făcând viața însăși de nesuportat.
Pentru cei mai mulți dintre noi, o asemenea suferință este greu de imaginat. Dar pentru ucraineni, este realitatea de zi cu zi. Și aceasta impune nu doar solidaritatea noastră — ci și responsabilitatea noastră.
Pentru Moldova, acest război nu este unul îndepărtat.
Știm că ne datorăm pacea rezistenței Ucrainei.
Știm că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova.
Lupta Ucrainei este, așadar, despre securitatea Moldovei, a regiunii și a Europei în ansamblu.
Și tocmai de aceea nu poate exista o pace durabilă fără atragerea la răspundere a agresiunii Rusiei. Fără dreptate, războiul nu se încheie — doar se întrerupe și se pregătește să revină.
Aici, Consiliul Europei are un rol vital de jucat — nu ca observator neutru, ci ca garant politic al valorilor democratice și al dreptului internațional. Mecanismele de responsabilizare dezvoltate în cadrul acestei organizații, inclusiv registrul daunelor și eforturile pentru asigurarea justiției pentru victime, sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în regulile care ne protejează pe toți.
Dar, în timp ce atenția noastră este pe bună dreptate concentrată asupra acestui război, este în derulare și un al doilea război.
Este vorba de războiul împotriva democrațiilor noastre.
Este mai puțin vizibil.
Dar nu mai puțin periculos.
Acest război este purtat în interiorul societăților noastre. Este un război hibrid. Un război informațional.
Un război menit să divizeze oamenii și să ne controleze inimile și mințile.
Acest război este accelerat de către tehnologii pe care nu le vedem și nu le înțelegem pe deplin. De către algoritmi care determină tot mai mult ce citesc, ce urmăresc și ce cred oamenii, în timp ce logica lor rămâne în mare parte opacă.
Aceste două războaie nu sunt separate. Ele se potențează reciproc.
Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: să submineze, să controleze și să divizeze Europa.
Prima distruge orașe.
Cealaltă erodează încrederea.
Prima folosește rachete.
Celalaltă folosește bani, narative și manipulare.
Așa sunt atacate democrațiile — din interior.
În centrul acestui al doilea război se află două elemente: banii murdari și politica murdară.
Banii murdari alimentează politica murdară.
Fluxurile financiare ilicite fac manipularea scalabilă și persistentă. Ele finanțează operațiuni de influență, capturarea politică și dezinformarea menită să divizeze societățile și să întoarcă oamenii împotriva lor înșiși — împotriva propriului stat, a democrației și a libertății lor.
Moldova a fost — și încă este — în prima linie a acestui al doilea război.
Vreme de doi ani consecutivi, țara noastră s-a confruntat cu ingerințe electorale masive, care au fost multidimensionale.
O criză energetică menită să exercite presiune economică asupra cetățenilor vulnerabili.
Corupție politică ce viza partide și candidați.
Un război informațional pe platformele online.
Operațiuni cibernetice îndreptate împotriva instituțiilor și alegătorilor.
Toate cu un singur obiectiv: preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern controlat de Kremlin, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei în sfera de influență a Rusiei și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei.
Iar dacă acest lucru eșua, să delegitimeze alegerile, să provoace tulburări și să slăbească încrederea în instituțiile noastre.
Rețelele sociale au devenit câmpuri de luptă centrale în acest război. Ceea ce am văzut în Moldova nu a fost o exprimare spontană. A fost organizată, finanțată și amplificată prin inteligență artificială.
O singură rețea coordonată de puțin peste 100 de conturi false pe TikTok, care a operat mai puțin de trei luni, a generat aproximativ 50 de milioane de vizualizări, peste 100.000 de comentarii și mai mult de 1,5 milioane de interacțiuni — într-o țară cu 2,4 milioane de locuitori.
Scopul a fost crearea unei impresii false de furie copleșitoare și colaps social — pentru a epuiza cetățenii, a amplifica frica și a descuraja participarea democratică. Și acesta nu a fost un caz izolat.
Am documentat și activitatea unei rețele de influență, deja identificată de partenerii europeni, care a produs peste o mie de publicații coordonate despre țara noastră în doar câteva luni.
Aceste mesaje au acumulat zeci de milioane de vizualizări și au fost transmise deliberat prin intermediul unor voci aparent credibile, înainte de a fi răspândite prin conturi false.
Ținta a fost imaginea Moldovei în străinătate.
Când canalele tradiționale de propagandă au fost restricționate, actorii ostili s-au adaptat din nou.
Conținutul asociat mass-mediei afiliate Kremlinului a fost livrat direct în casele oamenilor prin aplicații mobile, ocolind complet reglementările privind audiovizualul.
Când au fost demascate, aceste entități nu au dispărut.
Și-au schimbat domeniile și jurisdicțiile.
Și-au schimbat denumirea și și-au reluat operațiunile în câteva zile.
Această adaptabilitate relevă ceva esențial.
Ne confruntăm cu operațiuni profesioniste, bine finanțate, pe termen lung — construite pe identificarea sistematică a vulnerabilităților, facilitate de infrastructuri transnaționale și susținute de exploatarea lacunelor juridice.
Moldova nu este singura țară care se confruntă cu aceste provocări.
Vedem presiuni similare în întreaga Europă.
Sunt mândră să spun că Moldova a rezistat acestui asalt de doi ani printr-un efort al întregii societăți. Cetățenii noștri și-au demonstrat angajamentul față de pace, față de Europa și față de democrație.
Dar privesc cu regret înspre Georgia, unde — în pofida curajului poporului georgian, care continuă să apere valorile democratice, aspirațiile europene și dreptul de a-și decide propriul viitor — Rusia a readus Georgia în orbita sa, instrumentalizând teama de război și sugerând că pacea ar reprezenta prețul pentru o opțiune electorală greșită.
Acum Armenia devine ținta aceleiași strategii — menite să slăbească suveranitatea, să influențeze opțiunile democratice și să exploateze vulnerabilitățile interne.
Suntem alături de Armenia și de poporul său în efortul lor de a rezista acestor presiuni și de a-și apăra viitorul democratic.
Dintre toate modalitățile prin care este purtat acest război hibrid, cea mai periculoasă pentru viitorul democrațiilor noastre este manipularea informațională amplificată de tehnologie, algoritmi opaci și inteligență artificială.
Lăsată nesupravegheată, cei care controlează tehnologia vor controla tot mai mult cum gândesc oamenii.
Sunt deosebit de îngrijorată de impactul acestui război cognitiv asupra tinerei generații.
Dacă vrem democrații capabile să reziste manipulării, trebuie să protejăm libertatea minților tinere.
Aceasta nu este doar o chestiune de tehnologie sau reglementare.
Este o chestiune ce ține de reziliența democratică.
Încrederea, gândirea critică și sănătatea mintală sunt condiții esențiale pentru societăți libere.
Consiliul Europei ne-a oferit deja un punct clar de plecare: drepturile copilului se aplică pe deplin și online, iar statele au responsabilitatea de a proteja interesul superior al copilului în mediul digital.
Experiența Moldovei arată de ce acest lucru este important: dezinformarea funcționează prin epuizarea societăților — făcându-i pe oameni temători, divizați și neîncrezători. Și este deosebit de eficientă acolo unde tinerii sunt lăsați neprotejați în spații digitale concepute pentru a exploata atenția și emoția.
Ceea ce mă aduce la ce cred că trebuie să facem.
Doar eforturile pe termen lung nu vor răspunde urgenței acestei amenințări.
Nu intervii asupra unui pacient aflat în stop cardiac anunțând o strategie de sănătate publică pe termen lung.
Acționezi imediat.
Stabilizezi pacientul.
Oprești sângerarea.
Și abia apoi investești în prevenție și reziliență.
Astăzi, democrațiile noastre sunt supuse unui atac nemijlocit.
A trata această situație doar ca pe o provocare pe termen lung — în timp ce alegerile sunt manipulate în mod activ și instituțiile sunt destabilizate — înseamnă a lăsa democrațiile expuse exact în momentul în care au nevoie de protecție.
Trebuie să acționăm cu aceeași viteză ca amenințarea.
Și trebuie să ne protejăm democrațiile fără a trăda principiile democratice.
Aici, Consiliului Europei îi revine un rol unic.
Avem nevoie de un instrument juridic clar și cuprinzător privind manipularea și ingerința informațională străină — care să vizeze interferența electorală, concentrarea și capturarea mass-media criminalitatea organizată, criminalitatea cibernetică, corupția și utilizarea cu rea credință a inteligenței artificiale și a altor tehnologii.
Acesta trebuie să ne permită să acționăm înainte ca răul să se fi produs — și nu după.
După doi ani de rezistență în fața interferenței ruse, iată ce a funcționat în cazul nostru.
Campaniile coordonate de dezinformare trebuie expuse și demantelate înainte de a influența percepțiile alegătorilor și de a distorsiona dezbaterea democratică.
În acest sens, jurnaliștii și societatea civilă trebuie protejați.
Ingerințele străine și actorii interpuși trebuie demascați înainte ca încrederea în alegeri să fie subminată.
Finanțarea ilegală a partidelor trebuie urmărită înainte ca cei care beneficiază de ea să ajungă la putere prin intermediul urnelor de vot.
Și nu pot sublinia suficient de mult importanța alegerilor.
În democrații, ele reprezintă cel mai vulnerabil punct de intrare pentru manipularea străină — și cel mai important. Aici încrederea poate fi distrusă cel mai rapid, aici dezinformarea are cel mai mare impact și aici banii iliciți se pot transforma direct în putere.
De aceea, monitorizarea trebuie să înceapă cu mai multe luni înainte de ziua votului și să se extindă integral în spațiul online.
Interferența digitală trebuie detectată în timp real, nu reconstituită ulterior.
Iar banii ilegali trebuie identificați și opriți înainte de a distorsiona voința alegătorilor.
Tăierea surselor financiare ale ingerinței, inclusiv prin criptomonede, este esențială pentru a opri manipularea la scară largă.
Activitatea Grupului de Acțiune Financiară și a MONEYVAL a fost esențială pentru consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor în Europa. Și Moldova este în mare parte aliniată la standardele MONEYVAL. Totuși, experiența noastră arată că nici măcar sistemele solide de prevenire a spălării banilor nu sunt suficiente.
Ne-au lipsit instrumentele juridice și operaționale pentru a acționa rapid împotriva fluxurilor financiare ilicite concepute special pentru a interfera cu alegerile.
Banii alimentează ingerința. Tehnologia o amplifică. De aceea, trebuie să guvernăm responsabil spațiul digital.
Internetul și platformele sociale au consolidat libertatea și conexiunile. Sunt printre marile inovații ale umanității. Dar nicio invenție nu există fără reguli. Electricitatea necesită standarde de siguranță. Mașinile necesită reguli de circulație — mai ales în apropierea școlilor. Spațiul digital nu este diferit.
Bunăstarea copiilor trebuie protejată.
Libertatea de exprimare trebuie protejată de conturi false care se prezintă drept voci libere.
Inteligența artificială trebuie gestionată cu prudență.
Luate împreună, acestea sunt acte de autoapărare democratică. Și ele determină dacă democrația rămâne un sistem viu — sau devine o țintă deschisă.
Așadar, trebuie să ne mișcăm mai repede decât amenințarea și să preluăm inițiativa.
Consiliul Europei a fost creat pentru momente ca acesta — nu pentru când democrația este în zona de confort, ci pentru când este contestată.
Președinția Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei va acționa în concordanță cu această responsabilitate.
Vă mulțumesc.
Sursa:presedinte.md