Creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă ar putea altera dietele noastre mult mai mult decât ne dăm seama. Un nou studiu al Universității din Leiden, publicat în Global Change Biology, arată că, odată cu creșterea nivelului de CO₂, culturile devin mai calorice, dar pierd simultan nutrienți cheie – și uneori acumulează contaminanți nocivi.
Oamenii de știință au identificat o tendință îngrijorătoare: pe măsură ce nivelurile de CO₂ cresc, plantele rețin mai mulți carbohidrați, dar pierd micronutrienți. În medie, conținutul de fier, zinc și proteine scade cu 4,4%, iar în unele cazuri, cu până la 38%.
Aceasta înseamnă că alimentele familiare precum orezul sau roșiile vor arăta la fel, dar vor deveni mai puțin nutritive. Între timp, densitatea energetică crește – contribuind potențial la epidemia globală de obezitate.
Un risc separat îl reprezintă creșterea concentrațiilor de elemente toxice precum mercurul și plumbul. Deși datele sunt fragmentare, tendința este alarmantă. Orezul și grâul sunt alimentele de bază ale miliardelor de oameni. Dacă valoarea lor nutrițională scade, sănătatea unor regiuni întregi va avea de suferit.
„Obișnuim să ne gândim la securitatea alimentară în termeni de aport caloric. Dar și calitatea alimentelor este importantă”, subliniază ecologistul Sterre ter Haar, autorul studiului.
Aceasta înseamnă că o persoană poate să nu moară de foame, dar poate fi totuși lipsită de nutrienți esențiali.
Echipa din Leiden a comparat rezultatele a zeci de experimente în care plantele au fost cultivate la niveluri variate de CO₂, de la normale la ridicate. O descoperire cheie: oamenii de știință au demonstrat o relație liniară între nivelurile de CO₂ și pierderea de nutrienți. Pe măsură ce CO₂ se dublează, nivelurile de micronutrienți scad cu o cantitate similară. Acest lucru le-a permis să construiască un model unificat și să compare 43 de specii de culturi, inclusiv cartofi, grâu, roșii și orez.
Punctul de plecare pentru analiză a fost de 350 ppm de CO₂ – nivelul de acum câteva decenii. Modelul a luat în considerare un scenariu de 550 ppm, pe care omenirea l-ar putea atinge în generația actuală. Cercetătorii cred că nutriția umană a devenit deja mai puțin nutritivă.
Oamenii de știință solicită cercetări privind adaptarea culturilor la noul climat: metode de creștere modificate, sisteme de sere, noi soiuri rezistente la CO₂. „Din fericire, avem instituții de cercetare puternice și un sector agricol inovator pentru a răspunde acestor provocări”, notează Ter Haar.
Concluzia principală: criza climatică nu schimbă doar vremea, ci schimbă și alimentele în sine. Și trebuie să ne pregătim pentru această schimbare acum.