Rusia este sub presiune să plătească peste 37 de miliarde de euro Ucrainei, ceea ce ar fi primul caz din lume de despăgubiri climatice rezultate în urma unui război.
Registrul Daunelor pentru Ucraina va începe să accepte cereri de despăgubire pentru daunele climatice „în lunile următoare”, Ucraina intenționând să își prezinte cererea de despăgubire Consiliului Europei la începutul anului 2026, titrează euronews.com.
Experții susțin că această măsură „fără precedent” va ajuta Rusia să fie trasă la răspundere pentru impactul pe care invazia Ucrainei l-a avut asupra atmosferei globale și va stabili un precedent pentru responsabilitatea statului pentru daunele climatice cauzate de război.
Inițiativa privind Contabilizarea Gazelor cu Efect de Seră din Război (IGGAW) a calculat că invazia Rusiei în Ucraina a generat emisii globale de încălzire echivalente cu 236,8 milioane de tone de dioxid de carbon.
Aproximativ trei milioane de hectare de păduri ucrainene au fost, de asemenea, distruse sau deteriorate de război, reducând capacitatea lor de absorbție a gazelor cu efect de seră cu 1,7 milioane de tone pe an.
Deși acoperă mai puțin de 6% din masa terestră a continentului, Ucraina găzduiește o treime din biodiversitatea europeană. Însă războiul a sporit presiunea asupra a peste o mie de specii de animale, plante și ciuperci amenințate.
Raportul IGGAW, finanțat de guvern, arată că toți acești factori combinați înseamnă că „costul social al carbonului” cauzat de agresiunea Rusiei a ajuns la un total de 43,8 miliarde de dolari (aproximativ 37,74 miliarde de euro).
„În multe privințe, Rusia duce un război murdar, iar clima noastră este, de asemenea, o victimă”, a declarat ministrul adjunct pentru Economie, Mediu și Agricultură, Pavlo Kartashov, la un eveniment paralel, la COP30 din Belem, Brazilia.
„Cantitățile uriașe de combustibil ars, pădurile pârjolite, clădirile distruse, betonul și oțelul utilizate, toate aceste lucruri sunt, în esență, «carbon din conflict» și au un cost climatic considerabil.”
Kartashov adaugă că, deși poporul Ucrainei „se confruntă direct cu brutalitatea”, undele de șoc climatice ale agresiunii Rusiei se vor resimți „mult dincolo” de granițele țării și în viitor.
Conform raportului IGGAW, forțele militare de ambele părți au folosit 18 milioane de tone de combustibil și au incendiat 1,3 milioane de hectare de câmpuri și păduri.
Sute de structuri petroliere și gaziere au fost, de asemenea, distruse, în timp ce „cantități uriașe” de oțel și ciment au fost comandate pentru fortificarea liniilor frontului. Emisiile sunt echivalentul emisiilor anuale ale Austriei, Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei la un loc.
„Documentarea noastră meticuloasă privind emisiile de carbon rezultate în urma invaziei Rusiei în Ucraina va sta la baza cererii de despăgubire a Ucrainei”, spune Lennard de Klerk, autorul principal al raportului.
„Mecanismul necesar este stabilit în dreptul internațional și, odată depus, Ucraina va fi prima care va trage la răspundere o altă țară pentru emisiile climatice rezultate din război.”
Acțiunea istorică a Ucrainei a fost salutată de Observatorul Conflictelor și Mediului (CEOBS), care a raportat în 2022 că armatele sunt responsabile pentru aproximativ 5,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
„Acțiunea istorică a Ucrainei stabilește un precedent global pentru responsabilitatea statului pentru daunele climatice cauzate de război”, a declarat Doug Weir, directorul CEOBS, pentru Euronews Green.
După ce Adunarea Generală a ONU a decis că Rusia ar trebui să despăgubească Ucraina în 2022, Consiliul Europei a înființat un mecanism în acest sens, intitulat „Registrul Daunelor pentru Ucraina”.
Reclamația Ucrainei este susținută de o hotărâre istorică pronunțată de Curtea Internațională de Justiție în iulie anul acesta. Aceasta a afirmat că un „mediu curat, sănătos și durabil” este un drept al omului, la fel ca accesul la apă, hrană și locuință.
Registrul Daunelor pentru Ucraina include, de asemenea, peste 9.700 de cereri personale pentru incidente precum strămutarea internă involuntară, munca forțată, deteriorarea sau distrugerea proprietăților rezidențiale și pierderea locuinței sau a reședinței.