Sistemul acoperă toate orașele la nivel de prefectură, bazinele hidrografice cheie și apele de coastă, asigurând monitorizarea continuă a calității aerului, a calității apei, a calității solului, a biodiversității, a nivelului de zgomot și a sănătății ecosistemelor marine.
Potrivit Ministerului Ecologiei și Mediului din China, aproximativ două treimi din stații monitorizează condițiile solului, 1.734 monitorizează calitatea aerului, iar alte 3.646 monitorizează apele subterane. Inteligența artificială, big data, tehnologiile cloud și teledetecția sunt utilizate pentru procesarea datelor. Automatizarea a accelerat semnificativ procesul: timpul de colectare a probelor de apă a fost redus cu peste 70%, iar noile laboratoare procesează rezultatele de opt ori mai rapid decât metodele tradiționale.
Rețeaua permite înlocuirea metodelor manuale de monitorizare cu tehnologii moderne – de la drone și sisteme mobile la radare laser și sateliți. Această acoperire extinsă face ca proiectul să fie unic: niciun ecosistem din China, fie că este vorba de deșerturi sau linii de coastă, nu este neglijat.
Viceministrul Ecologiei, Dong Baotong, a menționat că inițiativa deschide o „nouă eră a managementului științific al mediului”. Ministrul Huang Rongqiu a subliniat că rețeaua va fi un element cheie al strategiei naționale „China Frumoasă”, care vizează reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții.
Lansarea celei mai mari rețele de monitorizare a mediului din lume nu a fost doar o realizare inginerească, ci și un semnal important: într-o eră a crizei climatice, politica de mediu trebuie să se bazeze pe date precise și tehnologie modernă.