STUDIU:Copacii mor într-un ritm alarmant, dar nu există încă suficiente date pentru a face o anumite prognoze

O echipă internațională formată din peste 100 de oameni de știință din 89 de țări a analizat aproape 500.000 de studii și a concluzionat că principalele cauze sunt schimbările climatice și consecințele acestora – căldură extremă, secetă, incendii, uragane, precum și o creștere a dăunătorilor și bolilor plantelor.

„Astăzi, nu putem spune cu siguranță dacă 10% sau 50% din toți copacii de pe Pământ vor pieri în următoarele decenii”, recunoaște Samuli Junttila, profesor asociat la Universitatea din Helsinki, specialist în scanare laser și unul dintre coordonatorii proiectului.

Există următoarele amenințări la adresa copacilor:

  • scăderea umidității solului și a aerului;
  • creșterea temperaturilor;
  • creșterea populațiilor de insecte dăunătoare;
  • boli și agenți patogeni;
  • creșterea evenimentelor catastrofale, de la uragane la incendii.

Pădurile sunt un important absorbant de carbon: acestea absorb aproximativ 30% din totalul emisiilor de CO2 anual, încetinind încălzirea globală. Pierderea capacității copacilor de a stoca carbonul amenință obiectivul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii globale sub 2°C.

Echipa Observatorului Global pentru Sănătatea Ecosistemului dezvoltă noi metode de monitorizare: imagini satelitare și aeriene, viziune computerizată și scanare laser. Însă chiar și cele mai avansate tehnologii necesită cunoștințe de teren. Datele fiabile privind sănătatea pădurilor necesită cel puțin cinci ani de observații continue pentru fiecare copac, inclusiv informații despre specie, vârstă și condiții de mediu.

Pentru Finlanda, unde pădurile acoperă peste 70% din teren, datele sigure sunt deosebit de importante. Acestea sunt necesare pentru dezvoltarea strategiilor climatice naționale și a gestionării durabile a pădurilor. „Avem o istorie bogată în gestionarea pădurilor, dar avem nevoie de mai multe cunoștințe despre sănătatea pădurilor. Fără investiții în acest domeniu, riscăm să ne pierdem capitalul natural”, subliniază Junttila.

Articolul a fost publicat în revista New Phytologist.