Interzicerea sulfului în combustibilii marini a dus la o reducere dramatică a numărului de fulgere

În 2020, au intrat în vigoare noi reglementări internaționale care limitează conținutul de sulf al combustibililor marini. Un efect neașteptat al acestor măsuri este o reducere dramatică a numărului de fulgere pe rutele de transport maritim. Studiile au arătat că numărul acestora a scăzut aproape la jumătate de la introducerea restricțiilor, titrează The Conversation.

Motoarele navelor ard combustibili vâscoși, eliberând în atmosferă particule microscopice de sulf și funingine. Acești aerosoli servesc drept „nuclee de condensare” pentru formarea picăturilor de nor. În norii de furtună, picăturile îngheață pentru a forma cristale de gheață care se ciocnesc între ele, provocând o acumulare de sarcină electrică și, în cele din urmă, fulgere.

Înainte de interzicerea sulfului, cel mai mare port din lume, Singapore, găzduia mii de nave care emiteau cantități uriașe de aerosoli în atmosferă. Atunci când Organizația Maritimă Internațională (OMI) a redus nivelul permis de sulf cu 77%, concentrația acestor particule în aer a scăzut vertiginos.

Oamenii de știință au analizat datele sistemului de detectare a fulgerelor și imaginile din satelit pe parcursul mai multor decenii. Ei au constatat că, după 2020, numărul de fulgere deasupra căilor maritime a scăzut cu 50%.

Cu toate acestea, niciun alt factor – schimbările climatice, fenomenul El Niño sau dinamica naturală a furtunilor – nu ar putea explica o scădere atât de accentuată. Concluzia este clară: reducerea emisiilor de sulf a micșorat numărul de particule de aerosoli, ceea ce, la rândul său, a redus formarea furtunilor.

Mai puține fulgere nu înseamnă mai puține ploi sau furtuni. Oamenii de știință continuă să investigheze modul în care emisiile de aerosoli afectează procesele atmosferice. Întrebările cercetate:

  • Aerosolii accelerează dezvoltarea furtunilor?
  • Au schimbat oamenii frecvența globală a fulgerelor?
  • Cum va afecta acest lucru clima pe termen lung?

Înțelegerea acestor procese va ajuta la predicția mai precisă a schimbărilor climatice și la evaluarea impactului activităților umane asupra vremii.