24 de țări dezvoltate economic au cauzat pierderi semnificativ mai mari de specii de plante și animale în afara granițelor lor decât în interiorul lor. Acest lucru se arată într-un studiu publicat în revista științifică Nature.
Autorii săi au concluzionat că țările bogate ale lumii au cauzat, în mod colectiv, de 15 ori mai multe pierderi de biodiversitate la nivel internațional decât la nivel național, prin defrișarea pentru a satisface cererea de produse agricole și forestiere.
Studiul cartografiază „punctele fierbinți” globale ale pierderii biodiversității, arătând că țările bogate influențează adesea speciile din regiunile apropiate, dar pot pune presiune și asupra ecosistemelor îndepărtate. În parte, acest lucru se datorează faptului că extinderea culturilor pentru export a depășit expansiunea culturilor consumate pe plan intern, astfel încât comerțul internațional joacă un rol major în defrișarea pădurilor.
18 din cele 24 de țări studiate au avut o influență mai mare în străinătate decât în țară. Oamenii de știință spun că Statele Unite, Japonia, China, Germania și Franța au contribuit cel mai mult la pierderea biodiversității globale.
De exemplu, influența internațională a Germaniei asupra biodiversității este concentrată în Africa de Vest, în timp ce Franța este identificată ca un factor de pierdere a biodiversității în Madagascar. Între timp, pierderea biodiversității asociată cu Statele Unite este cea mai pronunțată în America Centrală.
Studiul arată că influența unei țări asupra pierderii speciilor scade odată cu distanța geografică, ceea ce înseamnă că pierderea biodiversității tinde să se concentreze în țările tropicale vecine. Cu toate acestea, există excepții în care țările dezvoltate economic influențează semnificativ biodiversitatea în regiunile îndepărtate, în special în Madagascar, unde defrișarea pentru producția de vanilie joacă un rol important. Oamenii de știință au remarcat nevoia de a dezvolta politici care să ia în considerare pierderea biodiversității peste granițele naționale.
Sursa:nature.com
UE reprezintă aproximativ 10% din defrișările globale, în principal din cauza importurilor de ulei de palmier (34%) și de soia (32,8%), urmate de cherestea, cacao, cafea, cauciuc și porumb. Pentru a soluționa această problemă, UE a introdus reguli care limitează defrișările asociate cu piața sa.
Noua Strategie forestieră a UE până în 2030 urmărește să îmbunătățească calitatea și cantitatea pădurilor, consolidând în același timp rolul acestora de absorbția de carbon.
În aprilie 2023, Parlamentul European a aprobat reguli care cer companiilor să se asigure că produsele vândute în UE nu contribuie la defrișarea sau degradarea pădurilor. Inițial, ar fi trebuit să intre în vigoare în decembrie 2024, dar implementarea lor a fost amânată cu un an, companiile mari având până în decembrie 2025 să se conformeze, iar întreprinderile mici până în iunie 2026.
Noua lege acoperă produse cheie precum uleiul de palmier, boabele de soia, cacao, cafea, animale, cherestea, carne de vită, piele, hârtie, mobilier, cosmetice și ciocolată. Companiile trebuie, de asemenea, să verifice respectarea standardelor privind drepturile omului și să protejeze drepturile popoarelor indigene.