Un nou studiu a stabilit că expunerea pe termen scurt la poluarea aerului reduce capacitatea unei persoane de a se concentra, de a analiza informațiile și de a recunoaște emoțiile. Acest lucru poate face dificile chiar și lucruri simple, cum ar fi cumpărăturile.
Oamenii de știință de la Universitățile din Birmingham și Manchester au efectuat un experiment în care participanții au fost expuși la niveluri ridicate de particule (PM) prin fumul de lumânare sau expuși la aer curat. Experții au evaluat abilitățile cognitive ale subiecților înainte și patru ore după expunere.
Rezultatele, publicate în revista Nature Communications, au arătat că poluarea aerului a fost deosebit de dăunătoare atenției selective și capacității de a interpreta emoțiile. Mai mult, acest lucru a fost observat indiferent de metoda de respirație – pe nas sau pe gură. Cu toate acestea, memoria de lucru părea a fi mai puțin vulnerabilă la expunerea pe termen scurt la poluanți.
Dr. Thomas Faherty (Universitatea din Birmingham), unul dintre autorii studiului, a remarcat:
„Datele noastre sugerează cu tărie că chiar și expunerea pe termen scurt la particule poate provoca afectarea imediată a funcțiilor creierului necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi, cum ar fi luarea deciziilor de cumpărături.”
Cercetătorii sugerează că afectarea cognitivă poate fi cauzată de inflamația cauzată de inhalarea aerului poluat. Această descoperire subliniază importanța studierii modului în care poluanții afectează creierul și a găsi modalități de a minimiza efectele negative.
Profesorul Francis Pope (Universitatea din Birmingham) adaugă: „Calitatea slabă a aerului subminează dezvoltarea intelectuală și reduce productivitatea, care, la rândul său, poate avea un impact negativ asupra creșterii economice”. Necesitatea unor standarde stricte de calitate a aerului și măsuri de sănătate publică devine din ce în ce mai clară, în special în marile zone metropolitane, a spus el.
Funcțiile cognitive includ multe procese, cum ar fi concentrarea atenției, capacitatea de a planifica acțiuni și de a analiza indicii sociali. De exemplu, atenția selectivă vă ajută să vă concentrați asupra sarcinilor importante, evitând în același timp distragerile, iar memoria de lucru este esențială pentru multitasking.
Profesorul Gordon McFiggans (Universitatea din Manchester) a subliniat:
„Acest studiu întărește necesitatea unor cefrcetări mai detaliate despre efectele poluării aerului asupra funcției cognitive, în special în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă.”
Poluarea aerului este recunoscută ca unul dintre cei mai mari factori de risc pentru sănătatea umană. În special, particulele PM2.5 sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare și respiratorii, precum și cu tulburări neurodegenerative, inclusiv cu Alzheimer și boala Parkinson.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), nivelul maxim admis de concentrație pentru PM2,5 este de 15 µg/m³ în 24 de ore și 5 µg/m³ pe an. Cu toate acestea, în multe orașe acești indicatori sunt depășiți semnificativ, punând în pericol sănătatea cognitivă a milioane de oameni.
Constatările susțin necesitatea de a dezvolta strategii eficiente de reducere a poluării aerului. Cercetările viitoare vor ajuta la înțelegerea mai bună a efectelor pe termen lung ale expunerii la poluanți asupra creierului și la găsirea modalităților de a proteja funcția cognitivă, în special în rândul populațiilor cele mai vulnerabile.