Un studiu realizat de oameni de știință canadieni a identificat un factor psihologic neașteptat care contribuie la creșterea risipei alimentare. S-a dovedit că oamenii care își evaluează foarte mult atractivitatea au mai multe șanse să respingă fructele și legumele cu formă neregulată, percepându-le ca fiind de calitate inferioară.
Potrivit ONU, peste un miliard de tone de alimente sunt irosite în fiecare an în lume, iar aproape 40% din acest volum sunt alimente complet comestibile care nu îndeplinesc standardele vizuale. Oamenii de știință de la Universitatea York (Canada), conduși de Nyhet Taylor, au sugerat că preferințele consumatorilor pot fi asociate nu numai cu caracteristicile obiective ale alimentelor, ci și cu ideile lor despre propriul aspect.
Ipoteza se bazează pe faptul că persoanele cu apreciere de sine ridicată cred că merită ce este mai bun, iar această atitudine se poate extinde și la alegerile lor alimentare. Pentru a testa această bănuială, cercetătorii au efectuat trei experimente care au implicat peste 1.200 de oameni.
În primul studiu, voluntarilor li s-au arătat imagini cu legume și fructe neobișnuite – vinete, castraveți și căpșuni – și au fost rugați să evalueze cât de respingătoare le-au găsit. În plus, participanții au susținut teste de autoevaluare a atractivității și credința în dreptul de a merita cel mai bun.
În cel de-al doilea experiment, subiecții au comparat căpșunile obișnuite și cele deformate și au indicat cu ce reducere minimă ar fi de acord să cumpere căpșunile „urâte”. S-a dovedit că persoanele cu apreciere de sine ridicată au avut mai multe șanse să respingă produsele non-standard și se așteptau la reduceri mai mari pentru achiziția lor.
Al treilea experiment a inclus testarea în două etape cu o pauză de o săptămână. În ea, participanții au primit sarcini care le-ar reduce convingerea că merită doar ce este mai bun. Ca urmare, reacția lor negativă la produsele non-standard s-a slăbit, ceea ce a confirmat legătura dintre respectul de sine și preferințele alimentare.
Oamenii de știință notează că, din punct de vedere evolutiv, sentimentul de dezgust ajută la evitarea alimentelor potențial periculoase. Cu toate acestea, în condiții moderne, este posibil ca acest mecanism să nu funcționeze corect, ceea ce duce la un refuz nerezonabil al produselor comestibile, dar „mai puțin decât ideale”.
Pentru a schimba situația, cercetătorii recomandă promovarea mai activă a unei culturi a consumului responsabil și eliminarea părtinirii față de legumele și fructele nestandardizate. De exemplu, supermarketurile au început deja să experimenteze campanii de marketing care încurajează clienții să „salveze” astfel de produse.
Lucrarea a fost publicată pe platforma Social Science Research Network (SSRN), care găzduiește preprinturi științifice care așteaptă evaluarea de către colegi. Prin urmare, constatările ar trebui luate în mod critic, dar oferă o perspectivă interesantă pentru cercetări ulterioare asupra influenței psihologiei asupra comportamentului consumatorului.