Norvegia a abandonat temporar prima rundă de licențe pentru minerit de adâncime în Arctica, care era planificată pentru 2025. Decizia a fost rezultatul unui acord între guvernul minoritar condus de Partidul Laburist și Partidul de Stânga Socialistă (SV), care a cerut înghețarea proiectului în schimbul sprijinului bugetului de stat.
„Suspensăm planurile de a deschide fundul mării pentru minerit”, a spus liderul SV Kirsty Bergstow.
Deși planurile pentru 2025 sunt în așteptare, guvernul va continua lucrările pregătitoare, inclusiv elaborarea de reglementări și evaluări de impact asupra mediului. Premierul Jonas Gahr Støre a subliniat că aceasta este o măsură temporară.
Susținătorii exploatării miniere subliniază că fundul mării arctice este bogat în resurse importante din punct de vedere strategic, inclusiv elemente de cupru și pământuri rare. Aceste materiale sunt solicitate în producția de baterii, panouri solare și alte tehnologii necesare pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon.
Decizia Norvegiei a fost salutată de activiștii de mediu. Șeful Greenpeace Norvegia, Frode Plame, a numit-o o „victorie decisivă” și a spus că organizația va continua să lupte împotriva oricăror încercări de a revigora proiectul.
Mineritul de adâncime se opun nu numai activiștilor, ci și a unei coaliții de 32 de țări, printre care Germania, Franța, Canada și Brazilia. Ele indică consecințe devastatoare pentru ecosistemele oceanice, care sunt încă puțin înțelese.
Situația politică din Norvegia rămâne incertă. Alegerile din septembrie 2025 ar putea schimba raportul de putere. Cele două partide de opoziție, Conservatorii și Partidul Progresului, lider în sondaje, susțin mineritul de adâncime.
„Dacă noul guvern încearcă să restabilească procesul de licențiere, ne vom opune cu fermitate”, a spus Plame.
Exploatarea pe fundul mării a atras atenția a trei mari startup-uri norvegiene: Loke din Stavanger, Green Minerals din Oslo și Adepth din Bergen. Aceste companii plănuiau să participe la prima rundă de licențiere.
În 2023, guvernul a raportat acumulări semnificative de minerale și metale în partea de jos a regiunii arctice. Cu toate acestea, suspendarea proiectului pune sub semnul întrebării viitorul acestor inițiative.
Decizia Norvegiei evidențiază tensiunea dintre interesele economice și nevoia de a proteja mediul. Dacă planurile actuale vor continua, tranziția la exploatarea pe fundul mării ar putea fi amânată pe termen nelimitat, ceea ce ar trimite un semnal important altor țări implicate în dezvoltarea resurselor de adâncime.