Acest lucru a fost titrat de The Guardian cu referire la studiul „Retreating from the Brink” al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Schimbărilor Climatice. Potrivit studiului, degradarea terenurilor are loc la nivel global cu o rată de un milion de kilometri pătrați pe an, subminând serios eforturile de a stabiliza clima, de a proteja natura și de a asigura o aprovizionare durabilă cu alimente.
Publicația notează că până de curând, ecosistemele terestre absorbeau aproape o treime din poluarea cu dioxid de carbon produsă de om, chiar dacă aceste emisii s-au dublat. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, capacitatea copacilor și a solului de a absorbi excesul de CO2 a scăzut cu 20% din cauza defrișărilor și schimbărilor climatice.
Motivul principal al acestei tendințe negative a fost utilizarea unor practici agricole nedurabile, din cauza cărora s-au pierdut 80% din păduri.
Pe termen scurt, o astfel de utilizare intensivă a resurselor poate epuiza productivitatea terenurilor și poate duce la deteriorarea calității nutriționale a culturilor cultivate. Acest lucru duce din ce în ce mai mult la deșertificare și la formarea câmpurilor din praf. Studiul a identificat mai multe puncte fierbinți de degradare a terenurilor în regiuni uscate, cum ar fi Asia de Sud, nordul Chinei, câmpiile înalte și California din Statele Unite și Marea Mediterană. O treime din umanitate trăiește acum în zone uscate, care cuprind trei sferturi din Africa.
Autorii studiului cer o revizuire urgentă a strategiei pentru a evita utilizarea nesustenabilă a terenurilor, care pune în pericol capacitatea Pământului de a sprijini bunăstarea omului și a mediului.