Oamenii de știință au stabilit că dioxidul de carbon (CO2), unul dintre principalii factori ai încălzirii globale, se acumulează mai repede decât oricând. În peste douăzeci de ani, nivelul său în atmosferă a crescut mai mult de 10%. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), concentrația de gaze cu efect de seră în atmosferă a atins un nou nivel record în 2023.
„Încă un an, un alt record”, a declrat secretarul general al OMM Celeste Saulo, adăugând că datele ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în luarea deciziilor. Potrivit lui Saulo, omenirea nu este încă la înălțimea sarcinii de a limita creșterea temperaturii globale la nivelul prevăzut de Acordul de la Paris – cu mult sub 2°C, cu ambiția de a o menține la nivel.
În 2023, concentrațiile de dioxid de carbon au ajuns la 420 de părți per milion (ppm), cu 51% mai mari decât în epoca preindustrială, când omenirea abia începea să folosească cărbunele și petrolul. Concentrațiile de metan, un alt gaz cu efect de seră puternic, au crescut la 1.934 părți per miliard (ppb), depășind cu 165% nivelurile preindustriale. Nivelurile de protoxid de azot au crescut, de asemenea, cu 25% la 336,9 ppb.
Saulo a explicat că creșterea sporită a concentrației se datorează arderii crescute a combustibililor fosili, incendiilor mari și unei posibile scăderi a capacității copacilor de a sechestra carbonul. Oamenii de știință avertizează că o astfel de creștere ar putea duce la incendii de vegetație mai frecvente și severe, precum și la încălzirea oceanelor, reducându-le capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon.
Climatologul Glen Peters de la Cicero din Norvegia a remarcat că rata de creștere a concentrațiilor de gaze cu efect de seră este cel mai precis indicator al cât de bine se descurcă omenirea în reducerea emisiilor. „Datele arată că progresul pe acest front rămâne insuficient”, a adăugat Peters.
În 2023, concentrațiile de dioxid de carbon au ajuns la 420 de părți per milion (ppm), cu 51% mai mari decât în epoca preindustrială, când omenirea abia începea să folosească cărbunele și petrolul. Concentrațiile de metan, un alt gaz cu efect de seră puternic, au crescut la 1.934 părți per miliard (ppb), depășind cu 165% nivelurile preindustriale. Nivelurile de protoxid de azot au crescut, de asemenea, cu 25% la 336,9 ppb.
Saulo a explicat că creșterea sporită a concentrației se datorează arderii crescute a combustibililor fosili, incendiilor mari și unei posibile scăderi a capacității copacilor de a sechestra carbonul. Oamenii de știință avertizează că o astfel de creștere ar putea duce la incendii de vegetație mai frecvente și severe, precum și la încălzirea oceanelor, reducându-le capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon.
Climatologul Glen Peters de la Cicero din Norvegia a remarcat că rata de creștere a concentrațiilor de gaze cu efect de seră este cel mai precis indicator al cât de bine se descurcă omenirea în reducerea emisiilor. „Datele arată că progresul pe acest front rămâne insuficient”, a adăugat Peters.