Un studiu recent al Institutului Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate (IIASA) a furnizat pentru prima dată o analiză detaliată a modului în care seceta cauzată de schimbările climatice afectează procesele de migrație în cadrul țărilor.
În timp ce dezbaterea publică pune adesea accentul pe migrația internațională, dovezile din lumea reală sugerează că este mai probabil ca schimbările climatice să determine migrația pe distanțe mai scurte – în interiorul granițelor naționale. Cu toate acestea, până în prezent, în mediul academic au lipsit cercetările cuprinzătoare privind migrația internă indusă de schimbările climatice.
Studiul, publicat în Nature Climate Change, a analizat datele recensământului din 72 de țări între 1960 și 2016. Studiul a fost primul care a evaluat modul în care stresul de mediu afectează migrația internă. Rezultatele au arătat că migrația internă crește semnificativ în regiunile afectate de șocuri climatice, în special în zonele hiperaride și aride.
Concluziile cercetării:
- Mișcările sunt mai vizibile în regiunile agricole, unde mijloacele de trai sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice.
- Migranții se mută adesea în orașe, contribuind la creșterea urbanizării.
- În unele regiuni, cum ar fi Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud, Asia de Sud și Europa de Sud, secetele provoacă migrații deosebit de grave.
- Țările cu venituri ridicate înregistrează o mobilitate mai mare, în timp ce regiunile sărace sunt mai vulnerabile la stresul climatic și la emigrare.
În plus, au fost identificate diferențe în modelele de migrație în funcție de grupul de populație. În țările mai puțin dezvoltate, tinerii de vârstă activă (15-45 de ani) cu un nivel mediu de educație tind să migreze. În țările mai bogate, schimbările climatice au un impact mai puternic asupra migrației persoanelor în vârstă.
Studiul subliniază necesitatea de a elabora politici care să ia în considerare ambele aspecte ale procesului: atât cauzele migrației, cât și efectele acesteia asupra regiunilor gazdă. Pentru orașele care primesc un număr semnificativ de migranți, infrastructura și măsurile de sprijin social sunt deosebit de importante. De asemenea, este subliniată importanța sprijinirii grupurilor vulnerabile care nu își pot părăsi locuințele din cauza lipsei de resurse.
În ciuda contribuției semnificative a studiului, cercetătorii observă că acesta se confruntă cu o serie de limitări, cum ar fi lipsa datelor privind migrația temporară și pe termen scurt, care poate fi legată și de schimbările climatice.
Astfel, cercetarea cuprinzătoare și datele actualizate rămân elemente esențiale în elaborarea politicilor de atenuare a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra migrației interne.