Un studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) a arătat că inhalarea de particule fine (PM2,5) și de oxizi de azot (NOx) în timpul sarcinii și copilăriei poate modifica structura substanței albe a creierului, un element important care ajută diferite părți ale creierului să comunice între ele.
Materia albă este responsabilă de transmiterea semnalelor în creier, iar dezvoltarea sa normală este esențială pentru sănătatea sistemului nervos. Cu toate acestea, studiul a constatat că copiii care au fost expuși la mai mulți poluanți au prezentat valori mai scăzute ale anizotropiei fracționale, o măsură a eficienței cu care semnalele trec prin creier. Valorile mai scăzute ale acestui indicator sunt asociate cu întârzierea dezvoltării creierului, ceea ce este echivalent cu o întârziere de cinci luni a efectelor sale.
Cercetătorii consideră că poluanții pot afecta mielina, învelișul protector al fibrelor nervoase, fie prin particule mici care pătrund în creier, fie prin procese inflamatorii în organism. Aceste modificări pot provoca neuroinflamare și deteriorarea celulelor nervoase. Aceste modificări persistă chiar și în adolescență.
În plus, oamenii de știință au constatat că poluarea aerului a afectat o altă măsură importantă a dezvoltării creierului – capacitatea medie de difuzie, care scade de obicei pe măsură ce îmbătrânim. În unele cazuri, poluarea a accelerat acest proces.
Studiul a arătat, de asemenea, că chiar și la niveluri de poluare a aerului care sunt sub limitele UE, dar peste recomandările OMS, există efecte negative asupra sănătății copiilor. Acest lucru subliniază necesitatea unor standarde mai stricte privind aerul curat, în special pentru a proteja femeile însărcinate și copiii.
Deși schimbările pot părea mici la nivelul unui singur individ, dacă nu sunt abordate, acestea pot avea un impact semnificativ asupra sănătății unei întregi generații.