Noi date privind incendiile de vegetație dezvăluie o tendință îngrijorătoare: incendiile devin din ce în ce mai frecvente și mai răspândite, distrugând de două ori mai multă pădure decât acum 20 de ani. Cercetătorii de la Universitatea din Maryland, analizând datele din perioada 2001-2023, au constatat că suprafața pârjolită de incendii crește cu 5,4% anual. În 2023, incendiile de vegetație au distrus aproape 12 milioane de hectare, depășind recordul anterior cu 24%. Această amploare este comparabilă cu cea a teritoriului Nicaragua.
Potrivit World Resources Institute, la începutul secolului, incendiile forestiere erau responsabile doar de aproximativ 20% din pierderea acoperirii forestiere, însă în 2023 acestea reprezentau deja o treime (33%) din totalul pierderilor de pădure. În fiecare an, tot mai multe zone forestiere sunt supuse efectelor devastatoare ale incendiilor, în special în ultimii ani. De exemplu, anii 2020, 2021 și 2023 s-au numărat printre cei mai catastrofali ani din istorie în ceea ce privește incendiile de vegetație, iar incendiile din Canada din 2023 au reprezentat două treimi (65%) din toate pierderile cauzate de incendii la nivel mondial.
Incendiile nu numai că distrug pădurile, dar eliberează și cantități uriașe de dioxid de carbon în atmosferă. De exemplu, incendiile din Canada din 2023 au eliberat aproape 3 miliarde de tone de dioxid de carbon – la fel de mult cât ar emite întregul subcontinent indian într-un an de la utilizarea combustibililor fosili.
Cercetătorii de la Universitatea din Maryland au folosit imagini prin satelit pentru a analiza zonele de pădure pârjolite în perioada 2001-2023. O atenție deosebită a fost acordată incendiilor de înlocuire – cele care distrug stratul superior al pădurilor și provoacă modificări pe termen lung ale ecosistemului și ale structurii solului. Aceste incendii diferă de incendiile de vegetație, sunt mai puțin intense, și pot avea beneficii ecologice.
Cercetătorii au observat că schimbările climatice sunt un factor-cheie care exacerbează amploarea și frecvența incendiilor de vegetație. La moment, valurile de căldură extremă sunt de cinci ori mai frecvente decât în urmă cu 150 de ani, iar frecvența lor va continua să crească pe măsură ce planeta se încălzește.
În ultimii 23 de ani, mai mult de 70 % din pierderile de acoperire forestieră cauzate de incendii au avut loc în pădurile boreale. Aceste regiuni, cum ar fi nordul Canadei și al Rusiei, se încălzesc mai rapid decât restul planetei. În 2021, incendiile au distrus 5,4 milioane de hectare de păduri în Rusia, cele mai mari din ultimele două decenii. Incendiile record din Canada din 2023 au ars 7,8 milioane de hectare de păduri – de șase ori mai mult decât media anuală.
Pădurile boreale sunt unele dintre cele mai mari depozite de carbon de pe planetă, deținând 30-40% din carbon. Intensificarea incendiilor în aceste regiuni amenință nu numai pierderea pădurilor, ci și dezghețarea permafrostului, accelerând și mai mult eliberarea de carbon în atmosferă.
Deși incendiile din pădurile tropicale nu sunt un fenomen natural, frecvența și amploarea lor sunt în creștere. În ultimii 23 de ani, pierderea pădurilor tropicale din cauza incendiilor a crescut cu 9 % anual, iar incendiile au cauzat 15% din totalul pierderilor de acoperire forestieră la nivel mondial. Extinderea agriculturii, defrișările și incendiile provocate de om fac pădurile tropicale mai puțin rezistente și mai sensibile la incendii.
El Niño, un fenomen climatic, provoacă condiții meteorologice extreme, precum secete și valuri de căldură, crescând și mai mult riscul de incendii. De exemplu, în timpul sezonului El Niño 2015-2016, pierderea pădurilor din Asia de Sud-Est a crescut de 10 ori.
În pădurile temperate și subtropicale, incendiile devin, de asemenea, mai frecvente. În 2022, valurile record de căldură și seceta din Spania au provocat arderea a peste 70 000 de hectare de păduri, cele mai multe din 2001. În Grecia, o combinație de valuri de căldură, secetă și plantarea de arbori de eucalipt predispuși la incendii a pregătit terenul pentru incendii generalizate în 2021 și 2023.
În Statele Unite, incendiile de vegetație au distrus aproximativ 1 milion de hectare de păduri în 2022, provocând pierderi economice de 3,3 miliarde de dolari. Incendiile de la așa-numita „interfață sălbatic-urbană”, unde pădurile ating zonele rezidențiale, prezintă un risc deosebit de ridicat.
Incendiile devin din ce în ce mai distructive din cauza schimbărilor climatice, iar rezolvarea problemei necesită reduceri drastice ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Reziliența pădurilor poate fi îmbunătățită prin stoparea defrișărilor și a degradării pădurilor și prin îmbunătățirea măsurilor de prevenire a incendiilor, în special în regiunile tropicale și boreale.
Datele moderne de monitorizare, precum cele furnizate de Global Forest Watch, pot contribui la urmărirea și analizarea tendințelor pe termen lung în ceea ce privește activitatea incendiilor și la elaborarea de măsuri de prevenire a incendiilor catastrofale în viitor.
