Potrivit unui studiu publicat în revista Nature, peste 52 de milioane de tone de macroplastice – deșeuri care nu sunt reciclate sau eliminate în depozitele de deșeuri, ci sunt arse în aer liber sau pur și simplu transformate în gunoi – sunt emise anual la nivel global. India produce o cincime din aceste emisii, și se află în fruntea clasamentului țărilor în ceea ce privește poluarea cu plastic.
Subiectul dat rămâne una dintre cele mai grave probleme de mediu, în ciuda dezvoltării de noi tipuri de plastic și metode de reciclare. Cu toate acestea, alternativele existente, cum ar fi plasticul biocompozabil, se dovedesc adesea la fel de durabile în mediul ambiant. Problema derivă nu numai din natura plasticului, ci și din sistemele ineficiente de gestionare a deșeurilor, care duc la acumularea acestuia în corpurile de apă și în depozitele de deșeuri neautorizate.
Cercetătorii de la Universitatea din Leeds – Joshua Cottom, Ed Cook și Kostas Velis – au creat o hartă a emisiilor de macroplastic, care include particule de plastic mai mari de cinci milimetri care au intrat în mediu din sistemul de gestionare a deșeurilor. Ei au colectat date de la peste 50 000 de administrații municipale începând cu 2020.
Din totalul emisiilor de 52,1 milioane de tone, India a reprezentat 9,3 milioane de tone, Nigeria 3,5 milioane, Indonezia 3,4 milioane și China 2,8 milioane de tone. Scăderea înregistrată de China indică posibile progrese în îmbunătățirea gestionării deșeurilor. Între timp, mai mult de jumătate din macroplasticele din lume (57%) sunt incinerate în aer liber, restul de 43% devenind gunoi.
Interesant este faptul că țările subsahariene sunt lideri în ceea ce privește emisiile de plastic pe cap de locuitor, cu mai mult de 12 kilograme de deșeuri de plastic pe persoană pe an. În țările dezvoltate, cum ar fi Germania, această cifră este mult mai mică.
Earth Action a publicat anterior alte estimări ale poluării cu plastic, clasând China pe primul loc cu 14 milioane de tone de plastic nereciclat și Rusia pe locul al treilea. Cu toate acestea, datele lor acopereau alte perioade și se bazau pe previziuni, ceea ce explică discrepanțele cu rezultatele studiului Nature.