Aceasta reprezintă aproximativ patru procente din suprafața împădurită totală a țării. Dimensiunea incendiilor a fost de șapte ori mai mare decât media ultimilor 40 de ani, ducând la emisii de carbon fără precedent de aproximativ 650 de milioane de tone. Aceste emisii au fost comparabile cu totalurile anuale ale celor mai mari economii ale lumii, după China, India și SUA.
Creșterea numărului și a intensității incendiilor de vegetație din ultimele decenii a fost atribuită schimbărilor climatice și utilizării nesustenabile a terenurilor. Astfel de dezastre provoacă daune enorme ecosistemelor, distrug habitatele animalelor și duc la emisii semnificative de dioxid de carbon și particule în atmosferă. Incendiile din Australia din 2019-2020 și incendiile din Canada din 2023 sunt exemple în acest sens.
O echipă de oameni de știință condusă de Brendan Byrne de la Institutul de Tehnologie din California a estimat emisiile de carbon generate de aceste incendii utilizând date din satelit și modele de inversare a fluxului de gaze. Aceștia au constatat că incendiile din 2023 din Canada au cauzat emisii de aproximativ 647 de milioane de tone de carbon (cu un interval cuprins între 570 și 720 de milioane de tone). Această cantitate de carbon este proporțională cu emisiile anuale ale unor țări importante precum China, India și Statele Unite.
Potrivit oamenilor de știință, principalul motiv pentru incendiile atât de intense a fost vara anormal de caldă și uscată – cea mai uscată din 1980. Ei prevăd că astfel de condiții meteorologice ar putea deveni obișnuite până în 2050, ceea ce ar duce la mai multe incendii și ar pune în pericol durabilitatea pădurilor boreale din Canada ca depozite de carbon.
În plus, incendiile din apropierea siturilor miniere ar putea elibera substanțe chimice periculoase. De exemplu, doar patru incendii mari de vegetație în nord-vestul Canadei în 2023 au eliberat 111 tone de arsenic în atmosferă, aproape o zecime din totalul emisiilor anuale de arsenic de pe planetă.