Pe măsură ce temperaturile cresc, rețelele trebuie să fie mai rezistente, inclusiv în ceea ce privește stocarea, pentru a face față vârfurilor de cerere și întreruperilor în aprovizionare. Modernizarea infrastructurii energetice în aproape toate țările de pe planetă nu ține pasul cu schimbările climatice. Iar riscurile de pene de curent nu fac decât să crească, menționează Bloomberg.
Schimbările climatice afectează furnizarea de energie electrică în mai multe moduri. Căldura extremă crește nevoia de răcire, reducând eficiența panourilor solare și limitând aprovizionarea. Temperaturile ridicate pot cauza căderea liniilor și supraîncălzirea transformatoarelor, ducând la defectarea echipamentelor și la creșterea riscurilor de incendiu.
„Întregul sistem energetic a fost construit și proiectat într-o eră climatică, iar acum i se cere să funcționeze într-o eră climatică diferită. Aceasta înseamnă că mai multe lucruri pot merge prost”, a declarat Michael Webber, profesor de energie la Universitatea Texas din Austin.
Publicația citează mai întâi exemplul Muntenegrului. Acolo, la sfârșitul lunii iunie, o pană de curent neașteptată, cauzată de o creștere a consumului și de o aprovizionare instabilă, a scos din funcțiune rețelele electrice din țările vecine și a provocat haos în gospodării, spitale și baruri de pe plajă. Incidente ca acesta s-au repetat în întreaga lume.
Săptămâna trecută, de exemplu, milioane de gospodării din Houston au fost lipsite de curent în urma uraganului Beryl. Oamenii au rămas singuri cu căldura sufocantă pentru că nu și-au putut porni aparatele de aer condiționat. Bloomberg consideră că penele de curent din Ecuador până în India care au avut loc în ultimele săptămâni în economiile emergente și dezvoltate sunt un semn prevestitor al întreruperilor care vor urma.
În Ecuador, pasagerii din metrou au fost nevoiți să abandoneze trenurile blocate și să meargă pe jos spre stații prin tuneluri subterane neiluminate, după cea mai gravă pană de curent din ultimele două decenii din țara sud-americană, în luna iunie.
Criza climatică expune rețelele electrice la inundații bruște care doboară suporturile liniilor de transport, la secete care golesc rezervoarele și la creșteri ale cererii asociate cu răcirea în timpul valurilor de căldură.
Analiștii avertizează că rețelele instabile creează instabilitate pentru întreprinderi, tulbură politica și amenință vieți. Potrivit BloombergNEF, extinderea rețelei pentru a ajunge la zero net până în 2050 va costa aproximativ 24,1 trilioane de dolari. Această cifră depășește cu mult investițiile necesare pentru dezvoltarea capacității de energie regenerabilă. Din cauza teritoriilor lor vaste și a consumului ridicat de energie, SUA și China se confruntă cu cele mai mari sume, dar nicio țară nu este lăsată în urmă.
Costurile orientative până în 2030 pentru atingerea obiectivelor viitoare de emisii zero sunt prezentate în următoarea figură:
Schimbările climatice sporesc vulnerabilitatea nu numai în țările în curs de dezvoltare. Mai recent, au fost afectate și țări de nivel mediu, inclusiv Mexic și Kuweit, bogate în energie, precum și țări importatoare precum Albania.
„Pe măsură ce temperaturile cresc și accesul la aer condiționat crește, presiunea asupra rețelei electrice va crește. Observăm deja o creștere a cererii de vârf în timpul verii în unele țări europene, cum ar fi Grecia, precum și în Orientul Mijlociu”, a declarat Felicia Aminoff, analist la BloombergNEF.