Cercetătorii au identificat schimbări îngrijorătoare la animalele sălbatice asociate cu contaminarea habitatelor lor cu produse farmaceutice și medicamente.
Somonul coho (Salmo trutta) este o specie de pește din familia somonului, cunoscută și sub numele de păstrăv de mare, care trăiește în apele dulci și marine din Europa și Asia. Somonul coho se caracterizează prin capacitatea sa de a migra între râuri și mare, petrecându-și cea mai mare parte a vieții pe mare și întorcându-se în râuri pentru reproducere.
Poluarea modernă cu produse farmaceutice și medicamente devine o amenințare din ce în ce mai mare la adresa vieții sălbatice. Somonul Coho, care devine dependent de metamfetamină, și bibanul european, care își pierde frica de prădători din cauza antidepresivelor, prezintă schimbări semnificative și neașteptate în comportamentul și anatomia lor.
Femele de stârci expuse la antidepresive precum Prozac, la concentrațiile descoperite în apele reziduale, au devenit mai puțin atractive pentru masculi. La rândul lor, masculii au arătat o agresivitate crescută și au cântat mai puțin, reducându-și șansele de a se reproduce cu succes. Pilulele contraceptive au provocat schimbarea sexului la unii pești, ducând la scăderea numărului acestora și la dispariția lor localizată.
Michael Bertram, profesor asociat la Universitatea Suedeză de Științe Agricole, a declarat că se găsesc ingrediente farmaceutice active în corpurile de apă din întreaga lume, inclusiv în organismele care pot fi consumate de oameni. Studiile arată că aceste substanțe chimice au consecințe grave asupra vieții sălbatice și pot reprezenta o amenințare la adresa sănătății umane.
Cazuri specifice demonstrează amploarea problemei. Medicamentul antiinflamator diclofenac, utilizat pe vitele mari cornute din Asia de Sud, a cauzat o scădere de 97% a populației de vulturi din India între 1992 și 2007. Acest lucru a dus la o creștere a cazurilor de rabie în rândul câinilor care se hrăneau cu carcase de bovine. Peștișorii mici de mare continuă să fie deranjați după expunerea la niveluri scăzute de cofeină, iar poluarea cu antibiotice afectează comunitățile microbiene.
Studiul, publicat în revista Nature Sustainability, subliniază necesitatea de a reforma industria farmaceutică. Autorii îndeamnă dezvoltatorii de medicamente să creeze medicamente mai ecologice. Studiul, realizat în 104 țări, a constatat că, în 43,5 % din râuri, nivelurile a cel puțin un medicament depășeau standardele de siguranță.
Pentru a reduce impactul contaminanților farmaceutici asupra ecosistemelor, oamenii de știință sugerează mai multe măsuri. Farmaciștii, medicii, asistentele medicale și veterinarii trebuie să fie conștienți de potențialul impact al produselor farmaceutice asupra mediului. Medicamentele ar trebui să fie degradate mai ușor după utilizare, iar sistemele de tratare a apelor reziduale ar trebui îmbunătățite pentru a preveni pătrunderea ingredientelor farmaceutice active în mediu.
Având în vedere necesitatea de a menține accesul pacienților la medicamente vitale, cercetătorii solicită proiectarea moleculară durabilă a unor medicamente mai ecologice. Înțelegerea amenințării reprezentate de poluanții farmaceutici va contribui la prevenirea deteriorării în continuare a mediului și a sănătății umane.
Acest studiu subliniază importanța echilibrării eficacității medicamentelor cu impactul lor asupra ecosistemelor, oferind intervenții bazate pe știință pentru a minimiza efectele negative.