Râul Bîc, care traversează capitala, este puternic poluat de mai mulți afaceriști care fac bani în preajma apei. Din controale efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, 21 de întreprinderi au primit indicații obligatorii de construcție a stațiilor de preepurare. Deșeurile care plutesc de-a lungul albiei râului provoacă deseori un miros urât care se face simțit în mai multe sectoare ale Chișinăului. Cei vinovați scapă ușor de oamenii legii și revin la afacerile lor de pe Bîc.
Poluarea râului Bîc nu se rezumă doar la flora și fauna râului care au de suferit, ci ne influențează direct și indirect sănătatea fiecăruia. Deversările apelor uzate din sistemul comunal, spălatul neautorizat al autovehiculelor, aruncarea deşeurilor de la gospodării, de la fabrici și uzine cresc considerabil nivelul de poluare a râului Bîc, fiind considerat pe drept unul din cei mai poluați afluenți ai fluviului Nistru.
Starea degradantă a afluenților râului Nistru este cauzată și de transformarea luncilor în gunoişti, distrugerea fâșiilor riverane de protecţie și, nu în ultimul rând, supraexploatarea resurselor de apă.
Apogeul poluării și liniștea de la Primăria Chișinău
La sfârșitul verii anului 2019, în municipiul Chișinău era un miros neplăcut, cu o intensitate mai mare în regiunea Botanica. „Apă-Canal Chișinău” și „Agenția de Mediu” au bătut alarma despre necesitate găsirii sursei de poluare și tragerii la răspundere a celor care se fac vinovați pentru acest fapt.
Tot în 2019 „Apă-Canal Chișinău” a scris un comunicat de presă și a indicat că firmele ,,Slavena Lux” SRL și ,,Zernoff” SRL: „se fac vinovate de situația creată”.
Procuratura Generală ne-a confirmat că există pe rol o cauză penală pornită la 2 octombrie 2019 pentru neglijență în serviciu, poluarea apei și a aerului în Chișinăul, urmare a deversărilor apelor uzate insuficient epurate de Stația de Epurare a mun. Chișinău.
Peste un an, primarul Ion Ceban a anunțat că vor fi făcute public rezultatele de laborator ale celor 47 de probe prelevate de la companiile producătoare care își au sediile în apropierea râului Bîc. Testarea avea ca scop identificarea companiilor din cauza cărora a avut loc poluarea, dar și consecințele acesteia.
Primăria capitalei a expediat un mesaj de recepționare a solicitării de informații pe data de 31 mai. După două luni, pe 20 iulie am revenit cu un mesaj la autoritate, iar abia pe 29 iulie am recepționat un mesaj de la „Apă-Canal Chișinău”. Însă nici aici nu am primit un răspuns, ci ne-au pasat către alte autorități.
Procuratura Generală ne-a confirmat că din 2009 până în prezent procurorii secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice au pornirea urmăririi penale în două cazuri de poluare a apei şi aerului în mun. Chisinău. Unicul caz, din această perioadă, în care o persoană a fost găsită vinovată de prima instanță este Vladimir Mocreac. La 6 martie 2020, Judecătoria Chişinău, Sediul Buiucani, l-a recunoscut vinovat de poluarea apei și depășirea atribuțiilor de serviciu, pe ex-directorul relaţii cu clienţii al SA „Apă-Canal Chişinău”.
Procurorii i-au adus lui învinuiri precum că și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu în acest caz. Un alt capăt de acuzare ține de infectarea sau impurificarea apelor de suprafață. Potrivit materialelor dosarului, Mocreac a semnat un contract „abuziv” de recepţionare a deşeurilor lichide cu un agent economic din municipiul Chișinău, cauzând disfuncţionalitatea Staţiei de epurare a mun. Chișinău. Drept rezultat, în râul Bîc au fost deversate ape uzate neepurate.
Avocații au contestat decizia la Curtea de Apel Chișinău, iar ședința programată pentru 15 septembrie 2021 a fost amânată.
Protecția râului și agenții economici
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a depistat că prejudiciul adus de poluarea râului Bîc din 2019 până în prezent ajunge la 4,5 milioane de lei. După efectuarea controalelor planificate și inopinate la agenții economici, aceștia nu se conformează recomandărilor Inspectoratului.
„La prescripţiile și notificările Inspectoratului pentru Protecția Mediului, agenții economici vin cu reacţii negative şi cereri prealabile de contestare a acţiunilor, invocând motivul că, aceştia, au încheiate contracte cu SA „Apă-Canal Chişinău” pentru preepurarea apelor uzate, fapt ce-i absolvă de instalarea utilajului de preepurare. Reieșind din contractele încheiate cu SA „Apă-Canal Chişinău”, agenții economici achită plăți suplimentare, anume pentru preepurarea apelor uzate, care au depăşit de 10 şi mai multe ori concentraţia maxim admisibilă a indicatorilor de calitate, deversate în sistemul de canalizare”, scrie în răspunsul semnat de Daniel Zugravu, Şef adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.
Procurorul șef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice a Procuraturii Generale, Ghenadie Pîrlii, ne-a confirmat că două cauze penale deschise pe acţiunile „Slavena Lux” SRL şi „Zernoff’ SRL au fost clasate.
Aceste două companii au deversat ape uzate. Mai exact, „Apă-Canal Chișinău” a făcut public fotografii și a scris că trei tone de resturi de pește au fost depistate în grătarele de la Stația de Epurare.
,,Slavena Lux” are ca activitate de bază comercializarea produselor alimentare, inclusiv al peștelui. Firma a fost creată în 2001 și are doi proprietari, Smirnov Alexandru și Smirnov Evghenii.
Un alt agent economic care se face vinovat de situația creată, scrie în comunicatul emis de „Apă-Canal Chișinău”, este firma „Zernoff”. Această companie a fost fondată în 2001. Acționarii companii sunt SC Viteza Optim SRL, Cibizov Denis și Cozoveachin Gheorghi.
Până la urmă, dosarele au fost clasate de către procuratură, argumentul de bază fiind că acestea deversau deşeurile lichide în sistemul public de canalizare în baza unor contracte încheiate cu SA „Apă-Canal Chişinău”.
Directorul ,,Slavena Lux” SRL, Alexandru Smirnov, ne-a spus că pentru a îmbunătăți calitatea apelor uzate care ajung în sistemul public de canalizare separatorul pentru concentrarea grăsimilor este curățat de trei ori pe lună. Anterior acest lucru se făcea doar o dată la 30 de zile. Mai mult, la companie ar fi fost schimbat utilajul folosit în producere, la fel și detergenții pentru spălare.
Alexandru Smirnov a confirmat că apele poluate sunt deversate actualmente în sistemul public de canalizare și sunt efectuate plăți suplimentare la SA „Apă-Canal Chișinău”, proporționale depășirii concentrației maxime admisibile a poluanților.
„Vă comunicăm că „Slavena Lux” SRL nu are și nici nu a avut datorii față de „Apă–Canal Chișinău”. Regulat și la timp efectuează plăți suplimentare, proporționale depășirii concentrației maxime admisibile a poluanților conform Regulamentului privind cerințelor de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare, calculate și aplicate de către „Apă–Canal Chișinău”, a scris Alexandru Smirnov.
Am întrebat reprezentanții companiei „Zernoff”, printr-o solicitarea de informație, unde curg deșeurile de producție și apele uzate ale întreprinderii, ce acțiuni au fost întreprinse pentru lansarea unei stații de epurare și ce acțiuni exacte au fost întreprinse de companie astfel ca apele uzate să fie mai puțin poluate. Până la data publicării acestui text nu am primit nici un răspuns de la „Zernoff”.
„Sănătatea” râului Bîc
După o plimbare a echipei noastre de filmare în preajma râului Bîc am observat mai multe țevi de canalizare prin care se deversa în râu apă cu aspect murdar. Totodată, am observat pungi de plastic și sticle aruncate prin vegetația de pe malurile râului, dar și în apa râului Bîc. Apa din diverse țevi ce sunt îndreptate spre râu își face loc printre vegetație, țărână și pietre și ajunge în lunca râului Bîc. Pe apa râului pluteau pâlcuri de bulbuci albi care împânzeau apa în unele regiuni.
Mergând pe o potecă de pe malul râului Bîc am întâlnit un localnic care s-a arătat nemulțumit și indignat de starea râului Bîc. Bărbatul este de părere că întreprinderile care își au activitatea în vecinătatea apropiată a râului își varsă apa uzată în râu, iar apa care curge din aceste țevi are o culoare și o densitate dubioasă. După câțiva pași, bărbatul ne-a atras atenția că dintr-o țeavă se scurgea un lichid gălbui-ruginiu, care nu părea a fi de la uzura țevii.
Expert: „Din păcate, multiplele țevi din care ajungeau în râu lichide de o culoare dubioasă, continuă să curgă”
Experta Elena Zubcov profesor, doctor habilitat în științe biologice, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, spune că apa râului Bîc este foarte poluată, la fel cum este și apa tuturor râurilor din Republica Moldova. Râul Bîc, însă, traversează cel mai aglomerat oraș din Moldova și poluarea, respectiv, este mai mare. Cel mai mare pericol pentru ecosistemul râului sunt apele menajere și cele reziduale.
„Toți detergenții pe care-i folosim zilnic la spălarea vaselor, hainelor, dar și cei utilizați la spălarea utilajelor la întreprinderi când nimeresc în apa râului sunt o tragedie pentru ecosistemele acvatice. Nimeni nu citește pe eticheta detergentului ca să se informeze că e extrem de periculos pentru ecosistemele acvatice și mai ales în ce cantități pot fi folosite. E îmbucurător că a fost curățită o parte din albia râului Bîc, dar, din păcate, multiplele țevi din care se scurg în râu lichide de o culoare dubioasă continuă să curgă. Și mai mult, nu se cunoaște exact a cui e țeava, ce substanțe folosește compania și ce substanțe, respectiv, ajung în râu”, a explicat experta Elena Zubcov.
Experta mai susține că pentru a soluționa problema și a avea un râu sănătos, ar trebui ca fiecare întreprindere să aibă propria stație de preepurare. Practic nu există microorganisme în mâlul râului și acest lucru afectează flora și fauna. Zubcov ne-a mai spus că apele care ajung în râu de la producerea industrială sunt cele mai periculoase, deoarece sunt dense și conțin foarte multe substanțe organice care trebuie să fie prelucrate înainte de a fi aruncate la stația de epurare, la canalizare. Mai mult, aceste substanțe provoacă cea mai vastă poluare microbiologică.
Experta spune că e grav atunci când autoritățile nu cunosc și nu investighează din care gospodărie sau întreprindere se scurge apa în râu.
Autoarele articolului: Carolina Buimestru, Irina Odobescu
Mentor: Iurie Sanuța, RISE Moldova
Fact-cheking: Inna CÎVÎRJIC, RISE Moldova
Sursa: ecopresa.md