Masă rotundă „Evoluția și transformarea durabilă a peisajului – recomandări privind cadrul legislativ de referință”

La 19 decembrie, în cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturala, Mișcarea Ecologistă din Moldova a organizat o masă rotundă cu genericul „Evoluţia şi transformarea durabilă a peisajului – recomandări privind cadrul legislativ de referință”.
Evenimentul face parte din cadrul proiectului „Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservat”, implementat de Mișcarea Ecologistă din Moldova și are drept scop inițierea unui dialog între comunitatea academică, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, membrii societății civile în scopul de a crea și a ajusta un cadru legislativ în vederea protecției și conservării peisajului terestru.


Participanții la masa rotundă au avut ocazia să facă cunoștința cu obiectivele proiectului, activitățile deja realizate în cadrul acestui proiect dar și activitățile planificate.


Silvia Ursul, membră a Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, asistentă în cadrul proiectului Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservat” a prezentat unele aspecte importante ale proiectului în special studiul asupra identificării și marcării a unui traseu turistic de birdwatching în regiunea pilot, Rezervația cultural – naturală „Orheiul Vechi”, amplasată pe teritoriul localităților Trebujeni, Ivancea, Piatra, Susleni, Mașcăuți, Holercani, Marcăuți și Malovata.


Cu o comunicare despre dinamica si starea ecologică actuală a peisajelor în Republica Moldova a venit Iurie Bejan, Dr. geografie, Laboratorul Geografia Peisajelor, Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei. Participanții la eveniment au avut ocazia să se familiarizeze cu noțiuni de bază depre peisaj, metodele și mijloacele de cercetare utilizate de laborator, evaluarea stării ecologice a peisajelor dar și rezultatele unor studii de caz care atestă influența negativă a factorului antropic asupra peisajelor terestre.

Despre relația strânsă între peisajele naturale și peisajele culturale, factorii care influențează peisajele culturale, dar și despre cele mai valoroase peisaje culturale a vorbit în comunicarea sa Dorina Onică, Dr., Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei.


Aurel Lozan, Dr. în biologie, a abordat un alt subiect foarte important în protecția și conservarea peisajelor: serviciile ecosistemice. Complexitatea peisajelor și diversitatea biologică a unui landșaft ne poate oferi anumite servicii indispensabile precum sunt hrană, energie sau materiale de construcție. Daca vom avea o gestionare sustenabilă a ecosistemelor, vom crește calitatea serviciilor ecosistemice dar și majorarea valorii lor.
În comunicarea sa Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova a menționat că elaborarea și promovarea Legii-cadru a peisajului va însemna, după o lungă întârziere de aproape două decenii, recunoașterea juridică a peisajelor de către R. Moldova și inițierea unui set complex de reglementări legislative și de prevederi normative emanate de Convenția Europeană a Peisajului (2000) și de Directivele Uniunii Europene care vor asigura complexitatea și integritatea tuturor peisajelor moldave. Punerea accentelor de bază pe toate peisajele din țara noastră, ar identifica patrimoniul nostru natural, cultural și bogățiile naturale ale Republicii Moldova.

Post Author: Eco FM