Atelierul de lucru „Spre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă 5, 6, 7 și 13 în loclitățile rurale din Moldova”

La data de 14 decembrie, a avut loc atelierul de lucru „Spre atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă 5, 6, 7 și 13 în loclitățile rurale din Moldova” organizat de asociația WiSDOM în colaborare cu rețeaua SI alumni network Moldova.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Ambasadei Suediei, Solidarity Water Europe, Apa San, primăriei Boldurești, Ministerului Afacerilor Interne, Institutului de Zoologie, MECC, Agentiei Europene de Mediu, precum și ONGuri interesate în domeniul mediului și dezvoltării durabile (Eco-Contact, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Renașterea Rurală, Deviterra, Concordia Proiecte Sociale, Vitality, Agenția de Dezvoltare Regională Transnistria, Alianta intre Generatii, Gender-Centru, Welfare) și reprezentanți ai BAS Regal SRL, Business Development Capital.
Reprezentantul Ambasadei Suediei, Anja Jahn Gunther salutat inițiativa și participarea SI alumni network Moldova. Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt angajamente ale guvernelor de asigurare a dezvoltării durabile și eradicare a sărăciei, protejare a planetei și asigurare a prosperității pentru toți ca parte a noii agende de dezvoltare durabilă Agenda2030. Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţiei pentru toţi în cadrul ODD6, cât și a accesului tuturor persoanelor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern în cadrul ODD7 sunt subiecte importante de dezvoltare, care afectează în mod direct și indirect condițiile de trai și sănătate a populației cît și dezvoltarea economică a întregii țări. Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea femeilor în cadrul la ODD5 și luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului acestora în cadrul la ODD13 se intersectează cu mai multe scopuri și obiective, astfel, înregistrarea progresului fiind mai complex de evaluat.
Experții invitați la eveniment au fost de părere că obiectivul de dezvoltare durabilă 6, poate că va fi atins doar pe statisticile de pe hârtie. În practică încă mai sunt încă foarte multe de făcut. Lilia Curchi, redactor-coordonator la Revista NATURA şi director executiv al asociaţiei Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic, a menționat că vizavi de îndeplinirea țintei 6.1, privind realizarea accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură, la prețuri accesibile pentru toți, există mai multe cazuri de încălcări ale legislației, ignorări ale potențialelor riscuri asupra sănătății populației sau consecințele de lungă durată asupra mediului. Astfel în s. Ciuciuleni, raionul Ungheni, oamenii beau apă de o calitate precară, în timp ce documentația de proiect deține toate ștampilele corespunzătoare privind atribuirea corectă a terenului de forare a sondei de aprovizionare cu apă. Tot aici s-au mai amintit și despre construcția iazurilor pe cursul r. Cogâlnic, având consecințe negative asupra nivelului apelor freatice. La fel, sunt restanțe și la îndeplinire țintei 6. 4 „Până în 2030, creșterea substanțială a eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față deficitului de apă și pentru a reduce substanțial numărul de persoane care suferă de deficit de apă”. Cu toate că se trage alarma privind reducerea volumului de apă al r. Răut și scăderea nivelului apei freatice și în timp ce apa râului Răut nu este recomandată pentru irigare din cauza mineralizării și durității înalte, în același timp se construiesc numeroase iazuri chiar pe cursul râului, acestea fiind folosite, preponderent, pentru irigare. De asemenea, construcția ilegală a hidrocentralei de la Brânzenii Noi cât și a barajului, practic a dus la secarea râului și consecințe serioase asupra comunităților din aval.
Tatyana Yaskova, director al Agenției de Dezvoltare Regională, Transnistria a menționat despre problemele acute de accesibilitate la apa potabilă cu care se confruntă comunitățile rurale din sudul Republicii Moldova, din regiunea Transnistria și eforturile enorme pe care le face Agenția pentru identificarea de fonduri externe pentru ameliorarea situației în regiune.
Dna Elena Zubcov, membru cor. al AȘM, profesor la Institutul de Zoologie, MECC a menționat că privitor la tinta 6.6 „până în 2020, protejarea și restabilirea ecosistemelor acvatice, inclusiv a zonelor umede, râurilor, rezervoarelor, acviferelor și lacurilor”, pentru râul Nistru cu siguranță această țintă nu va fi îndeplinită. Exploatarea construcțiilor hidroenergetice a provocat efecte negative asupra ecosistemelor fluviului Nistru, cu consecințe asupra debitului apei, regimului termic și funcționării ecosistemelor acvatice. La moment se simte lipsa datelor complexe privind starea hidrologică și impactul socio-economic pentru ambele țări. Există speranța că proiectul transfrontalier HydroEcoNex cu participarea atât a partenerilor din Moldova cât și Ucraina va oferi mai multe recomandări persoanelor de decizie vizavi de impactul construcției hidrotehnice și schimbărilor climatice asupra serviciilor ecosistemelor.
Nadia Andreev, asociația WiSDOM a menționat că este de părere că la capitolul apă potabilă probabil Moldova se află într-o poziție mai bună grație fondurilor europene, în special al programului Apă San, GIZ, Solidarity Water Europe etc. În același timp, cât privește sanitația, în special ceea ce privește atingerea țintei 6.3 „Până în 2030, îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării, eliminarea depozitării deșeurilor și reducerea la minimum a  produselor chimice și materialelor periculoase, înjumătățind proporția apelor uzate netratate și sporind substanțial reciclarea și reutilizarea sigură” cred că țintele obiectivului 6 nu vor fi îndeplinite. Matthieu Amos, inginer de mediu stagiar la proiectul ApaSan a menționat că totuși nu a fost o idee bună de renunța la ideea de construcție a apeductului de aprovizionare cu apă în cazul când nu este posibil sistemul de sanitație, pentru că problema sanitației ar putea fi soluționată odată ce va exista o sursă stabilă de apă. S-a menționat că este la fel de important și de pus accent pe utilizarea eficientă a apei, reciclarea acesteia. Sergiu Ungureanu, asociația Welfare a menționat că e timpul să ne gândim pe lângă abordarea „zero energie” să fie aplicat în activitățile economice și „zero apă”, ceea ce ar presupune utilizarea eficientă și reciclarea resurselor de apă. În acest context, Alex Nistriuc a dat un exemplu cu El Paso, care va deveni primul oraș din SUA care va folosi apa uzată drept apă potabilă.
În continuare, Maria Țarigradean, reprezentant al Agenției Europene de Mediu, a prezentat din numele Eco-Contact, proiectul Forumul cu privire la adaptarea la schimbarile climatice la nivel local, care a inclus acțiuni de adaptare la schimbările climatice în 6 comunități țintă. S-a menționat că proiectul a identificat anumite probleme cum ar fi lipsa datelor privind vulnerabilitatea la acțiunea climatică. Vizavi de resursele de apă, un alt proiect care va completa eforturile privind adaptarea la schimbările climatice este proiectul Sistemul comun de informatie de mediu (SEIS), implementat la nivel regional de Agenția Europeană de Mediu. Acesta va permite armonizarea datelor la nivel național și regional, evaluarea cantității și calității apei, tendințele de îmbunătățire sau înrăutățire a stării acestora, măsuri de gestionare a resurselor de apă cât și identificarea zonelor cu risc sporit de insuficiență de apă.
Andrei Isac, consultant de mediu a menționat că este foarte bine că atelierul de lucru s-a axat pe mai multe ODDuri, pentru atingerea unui obiectiv de dezvoltare durabilă trebuie să ia în considerație și obiectivele conexe.
Silviu Răcilă, ONG „Renașterea Rurală prezentat potențialul de energie alternativă al Republicii Moldova ca fiind unul foarte încurajator. Dar în același timp, s-a menționat cât este de dificil pentru persoanele fizice sau întreprinzători care produc energie electrică să întoarcă energia în rețeaua electrică. Aceasta se întâmplă din cauza că se pun diferite bariere birocratice pentru acei entuziaști care produc energie din sursele de energie alternativă. În același timp s-a menționat că pentru consrucția și instalarea colectoarelor solare în localități, AO „Renașterea Rurală” e mai bine de a opta pentru instalarea colectoarelor solare deja fabricate, deoarece având în vedere efortul de ore muncă depus pentru căutarea materialelor cât și construcția acestora, inclusiv găsirea unui sudor experimentat, astfel încât prețul unui colector solar se apropie de cel comercial. Utilizarea colectoarelor solare sunt o mare necesitate pentru comunitățile rurale deoarece ele ușurează în primul rând munca femeilor prin oferirea unui serviciu absolut gratuit și curat din punct de vedere ecologic de încălzire a apei.
Vera Suciu, secretar al Consiliului Boldurești a menționat că localitățile rurale sunt foarte dornice pentru a utiliza colectoarele solare și sunt gata să învețe cum se construiește și cum se instalează. Cu toate acestea, extinderea practicii la nivel de scară largă este totuși dificilă având în vedere că nu există colaborare între cetățeni din interiorul localității și între localități. Și educația pentru mediu trebuie să meargă încă de la grădiniță și prin aceasta poate va fi posibil de făcut sensibilizarea populației.
Valentina Bodrug-Lungu, Gender Centru a menționat că referitor la ținta 6.1, ODD6, „până în 2030, realizarea accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură, la prețuri accesibile pentru toți”, în Moldova nu există date dezagregate pe gen. În același timp se cunoaște că cel mai mult afectate de sărăcie sunt familiile cu femei vârstnice și copii. Din cauza situațiilor financiare precare acestea sunt uneori nevoite să se deconecteze de la sistemul centralizat de apă. În acest caz nu putem spune că am îndeplinit unul dintre cele mai importante sarcini ale Agendei 2030, cel de a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Mariana Coșcodan, Business Development Capital a venit cu unele propuneri de promovare a antreprenoriatului social, cât și factorii principali care contribuie la o femeie de succes care ar putea contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă 5, 6, 7 și 13.
Concluziile principale al acestui atelier de lucrue vor fi utilizate de asociația WiSDOM în colaborare cu Gender Centru pentru elaborarea unui raport de umbră, în care vor fi reflectate studii de caz, exemple bune sau insuccese.
Atelierul a fost finanțat de Institutul Suedez și proiectul Women2030 finanțat de UE. Suportul logistic și de promovare a evenimentului a fost acordat de Ambasada Sudiei, Rețeaua SI alumni network Moldova și radio EcoFM.

Post Author: Eco FM