Biodiversitatea din pădurea tropicală este monitorizată de inteligența artificială

Pădurile tropicale joacă un rol esențial în ciclul global al carbonului și sunt importante pentru conservarea biodiversității globale, deoarece în ele trăiesc 62% din speciile de vertebrate terestre. Astfel, restaurarea pădurilor tropicale este necesară pentru a contracara atât schimbările climatice, cât și pierderea biodiversității.

Potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Communications, sunetele pădurilor – de la broaștele care croncănesc până la cântecul păsărilor – pot fi folosite pentru a urmări starea de sănătate a ecosistemelor cu ajutorul inteligenței artificiale (AI).

Proiectele de reîmpădurire la scară largă devin tot mai frecvente, însă succesul lor nu este garantat: trebuie plantate anumite specii și trebuie abordate cauzele defrișărilor. Complexitatea proceselor ecosistemice, diversitatea speciilor și moștenirea lăsată de utilizarea terenurilor fac dificilă predicția restaurării, iar măsurile de conservare a pădurilor necesită o monitorizare rentabilă și fiabilă a biodiversității, se arată în studiu. Între timp, păsările, mamiferele și insectele emit sunete sau folosesc sunetele pentru a comunica, ceea ce face ca monitorizarea acustică să fie un instrument deosebit de promițător.

Cercetătorii au studiat proiecte de reîmpădurire într-o parte a Ecuadorului, unde 90% din pădurile tropicale au fost pierdute din cauza exploatării forestiere.

„Am putut descrie faptul că arborii creșteau din nou. Dar ce se întâmplă cu animalele?”, a declarat pentru agenția de presă Bloomberg autorul principal al studiului, Jörg Müller, profesor de ecologie animală la Universitatea din Würzburg, Germania. Oamenii de știință au folosit bioacustica, o secțiune a acusticii care cuantifică toate sunetele naturale pe care oamenii le pot percepe. Cercetătorii au înregistrat peisajele sonore din diferite situri din Ecuador, aflate în diferite stadii de refacere după exploatarea forestieră.

Un model de inteligență artificială antrenat să recunoască sunetele a peste 100 de specii de animale sălbatice a fost utilizat pentru a identifica speciile prezente în înregistrări. S-a constatat că, cu cât o parcelă de teren a fost mai mult restaurată după exploatarea forestieră, cu atât bioacustica sa era mai plină de triluri, bâzâituri și sunete ale faunei. „Vedem comunități care sunt deja foarte apropiate de ceea ce erau înainte”, a precizat Mueller.