/FOTO/ ARBORETUM.LIVE – comunitatea care dorește să (re)împădurească Moldova

Își doresc să lase moștenire o țară înfloritoare cu un ecosistem sustenabil și durabil, iar zilnic dedică timp și efort pentru a atinge acest scop. Echipa ARBORETUM.LIVE, formată din tineri entuziaști și specialiști din diverse domenii, își propune să creeze o comunitate națională pentru restabilirea ecosistemelor locale prin împădurire. Pentru că, spun ei, împădurirea este metoda cea mai ieftină, eficientă, durabilă și cu acțiune complexă, la multiple nivele.
ARBORETUM.LIVE este un proiect non-profit al asociației LuRenOm, dar „oricine își dorește să se implice este binevenit și poate deveni parte a acestei mișcări ecologice”, spune Andrei Bîtca, unul din fondatorii proiectului.

Andrei și colegul său Alexandru Sainsus susțin că la baza creării proiectului Arboretum stă înțelegerea faptului că ecosistemele din țara noastră degradează, iar natura este pe cale să atingă punctul din care va fi imposibilă restabilirea sau regenerarea ei; și dorința de a schimba situația spre bine, să trecem de la modelul consumerist la unul al economiei sustenabile și regenerative.

Aleandru Sainsus și Andrei Bîtca, co-fondatori ai proiectului Arboretum. Foto: FB/Follow- the-root

În prezent, noi acționăm exclusiv în bază de voluntariat, dar mizăm pe implicarea largă a antreprenorilor, companiilor, fondurilor naționale și internaționale care vizează finanțarea măsurilor ecologice”, spun colegii. Ei și-au propus să creeze dinamici sociale noi, adică noi trenduri care să stimuleze apariția noilor copaci și noilor păduri și să schimbe atitudinea societății față de mediul înconjurător. „Atitudinea existentă să se schimbe spre una mai bună, mai constructivă, mai grijulie și sustenabilă”, menționează Aleandru.

Prin Arboretum ei își doresc să aibă „o țară înfloritoare, ecosisteme durabile, iar copii, nepoții noștri să primească de la noi un meleag mai frumos, cu un potențial mai mare decât ceea ce am primit noi de la înaintașii noștri”.

Plantarea puieților cu rădăcina protejată – o rată de prindere practic de 100%

În acest scop, ARBORETUM.LIVE promovează creșterea și plantarea puieților cu „sistemul de rădăcină protejată”. Metodă care are mai multe avantaje, decât plantarea tradițională, și nu presupune excavarea puietului astfel fiindu-i păstrată rădăcina integră. Andrei Bîtcă spune că metoda rădăcinii protejate este de fapt metoda creșterii puieților în ghiveci, similar cu creșterea florilor de cameră. „Puietul, sămânța puietului abia încolțit, se așează într-un ghiveci, unde rădăcina se formează după forma ghiveciului, în felul acesta, rădăcina centrală rămâne integră și atunci când copăcelul este plantat la locul lui permanent, el se plantează cu tot cu bolul rădăcinii în întregime, respectiv rădăcina centrală își continuă creșterea și asta ne oferă, o rată de prindere care tinde spre o sută de procente”, afirmă Andrei. Printre avantajele acestei metode se numără: posibilitatea de a planta copaci practic anul împrejur, o durată de viață a copacilor mai mare, concentrație crescută de microelemente, de substanțe biologic active, în frunze, în fructe, în flori… „Avantajele sunt mult mai multe decât efortul suplimentar pe care trebuie să-l depunem pentru a crește copăcelul”, mai spune tânărul.

Tinerii au și o pepinieră unde doritorii pot găsi diferite tipuri de arbori atât cu rădăcina protejată, cât și cu rădăcină deschisă. „Ne specializăm pe plantele rare în R. Moldova, dar care au un potențial economic mai ridicat și respectiv în beneficiul agricultorilor sau persoanelor care sunt orientate spre obținerea unei valori adăugate din plantările forestiere pe care le realizează. La moment avem posibilitatea să creștem din sămânță peste cinci mii de specii”, afirmă Alexandru Sainsus, unul din co-fondatorii proiectului.

Bărbatul mai spune că din acest an colaborează cu mai multe grădini botanice din zonă: București, Iași, Odessa, Chișinău, iar în baza acestei colaborări pot oferi practic orice specie capabilă să crească în zona noastră. „Ne orientăm pe proiectarea și asigurarea cu material săditor a pădurilor mixte, așa-numitele păduri comestibile, care permit proprietarilor, și regiunii întregi, să obțină beneficii de reabilitare a ecosistemului dar și o supravaloare a acestei păduri. Deoarece pădurile mixte pot avea beneficii legate inclusiv de creștere a unor plante medicinale, pomușoare, nucușoare, acțiune ce se poate ridica la un nivel mai înalt, chiar și industrial”, a menționat Alexandru Sainsus.

Principala activitate a proiectului – plantările de copaci

Deși ARBORETUM.LIVE este un proiect focusat anume pe plantările forestiere cu valoare adăugată sporită, unii din membrii echipei mai oferă și servicii agrotehnice, servicii privind biochimia agriculturii, crearea grădinilor decorative etc.

Dorința echipei este ca tot mai mulți oameni să conștientizeze importanța mediului și să se implice în proiecte locale de regenerare a ecosistemelor și protejării acestuia. ARBORETUM.LIVE are elaborate câteva programe prin care se pot implica atât persoanele fizice, cât și organizațiile. Cea mai simplă metodă de implicare este realizarea unei donații în cadrul campaniilor noastre de crowdfunding. „Donatorul va primi un raport cu locul și geotagul fiecărui copac plantat cu ajutorul donației lui”, spune Andrei. O altă posibilitate este de a comanda orice volum de puieți și de ai planta de sine stătător.

Organizațiile pot planta păduri corporative

O implicare mai valoroasă o reprezintă cea a voluntarilor profesioniști în diverse specializări înguste. Pe pagina de Facebook a proiectului,la categoria jobs sunt publicate pozițiile și competențele de care echipa are nevoie. „Noi dezvoltăm un proiect comunitar și oferim oricărui doritor posibilitatea de implicare”, susține Andrei.

Pentru organizații, s-a creat proiectul Pădurea Corporativă (Forest-as-a-Service), prin care orice organizație își poate crește propria ei pădure, plantând puieții împreună cu angajații ca să beneficieze, la propriu de beneficiile pe care ni le dă pădurea: fructe, nucușoare, spațiu de odihnă, recreere.

Toate aceste direcții de activitate sunt lansate pentru a pune pe roate un proiect educațional mai amplu, care se numește „Pepenieră Didactică”, pentru că după cum spun autorii, doar prin educație se poate îmbunătăți situația reală în domeniu. Aici, se vor desfășura diferite programe pentru diverse părți interesate în înverzire și plantări forestiere, începând de la elevi și studenți, orășeni, pensionari, dar și funcționari de stat, reprezentanți ai Autorităților Publice Locale, Fermieri și proprietari de terenuri agricole. Acum au reușit să lanseze un program pentru localități – programul pentru restabilirea ecosistemelor. „Astăzi orice localitate poate deveni o adevărată oază (adică un ecosistem durabil), stabil indiferent de ce se întâmplă în jurul lui”, afirmă Andrei.

O relație specială cu natura din copilărie

Dragostea față de mediul înconjurător a apărut la ambii tineri din copilărie. Andrei a început a fi pasionat de natură de la lecțiile de biologie unde a conștientizat că tot ce ne înconjoară este o substanță vie, care are posibilitate să se dezvolte, posibilitate să-și trăiască viața din plin. El spune că este important ca fiecare dintre noi să înțeleagă că pentru a ne bucura de creațiile omului, diverse gadgeturi, transport etc. sau așa-numita tehnosferă, este important să avem grijă de biosferă. „Doar printr-o colaborare între tehnosferă și biosferă putem să ne asigurăm o longevitate a vieții, a sustenabilității în dezvoltarea tehnosferei și un mod sănătos de viață. Deoarece tehnosfera face parte din biosferă și nu invers”, spune Andrei.

Alexandru a avut și are o relație specială cu mediul înconjurător. De mic, prefera în unele zile să se refugieze în sânul naturii, petrecând câte o zi întreagă în pădure sau la pescuit. „Primeam plăcere din uniunea cu natura și clipele astea mi-au rămas și până acum în memorie și sunt o parte deosebită a amintirilor mele”, spune acesta. Totodată, tatăl său fiind pădurar i-a insuflat importanța pădurilor care, spune el, este baza cea mai importantă a ecosistemelor. „Dacă exterminăm pădurile, asta ar însemna să ne exterminăm pe noi și invers plantând, crescând păduri noi, diversificând mediul înconjurător putem să creăm ecosisteme durabile și sustenabile pentru viața noastrăși a următoarelor generații”, afirmă el.

Obiceiuri „verzi” în viața de zi cu zi

Tinerii încearcă și în viața cotidiană să păstreze respectul față de natură. Astfel, se străduie să nu utilizeze sacoșele din plastic, practică compostarea resturilor alimentare cu ajutorul tărâțelor Bokashi, folosesc becuri econome, reduc consumul de energie electrică și a apei, iar recipientele de plastic sunt transformate în containere pentru creșterea copăceilor. Obiceiuri care s-au format în timp, deși spun ei că la baza oricărei schimbări trebuie să vină convingerea. „Eu inițiez schimbări atunci când m-am convins în practică și văd rezultatele reale ale îmbunătățirii care pot veni din excluderea sau înlocuirea unui obicei. Atunci când vezi legătura asta directă, nu cred că este o problemă, este chiar o plăcere să inițiezi o transformare ca să realizezi o îmbunătățire pe termen lung, de durată”, afirmă Andrei.

Totodată, cei doi spun că omul trebuie să conștientizeze că el este o parte integrantă a naturii și el trebuie să interacționeze cu mediul înconjurător ca un partener. „Noi suntem parte a naturii și printr-o colaborare reciproc avantajoasă noi putem să supraviețuim și să mergem înainte pentru a obține rezultate”, susțin fondatorii ARBORETUM.LIVE.

12 la sută din teritoriul țării, acoperite cu păduri

Potrivit agenției Moldsilva, fondul forestier naţional constituie 12,7% din teritoriul ţării. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri (87,2%) se află în proprietatea statului, restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% – de proprietari privaţi. În același timp, Strategia de dezvoltare durabilă a fondului forestier, aprobată în 2001, prevedea creşterea gradului de împădurire a teritoriului Republicii Moldova cu 15%, până în 2020.

Iar, potrivit Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, până în 2020 sunt preconizate un volum total al lucrărilor de regenerare a pădurii de 95118 hectare.

Cristina STRATON

Acest material este realizat de Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic  din R. Moldova (AJMTEM), în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și UK Aid și implementat de Internews în Moldova.

sursa: ecopresa.md

Post Author: Eco FM