Depozitarea ilegală a deșeurilor organice și celor din plastic, deversarea apelor uzate insuficient tratate și a gunoiului animalier în râuri, precum și poluarea în urma organizării activităților recreaționale sunt probleme stringente atât pentru Republica Moldova, cât și pentru bazinul Mării Negre în general. Combaterea acestor probleme, prin aplicarea soluțiilor cost-eficiente și prietenoase climei, urmează să aibă loc în cadrul proiectului „Râuri mai curate – mări mai curate” (CRoCuS). Proiectul este implementat în parteneriat de către mai multe asociații din Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina și România.
Într-o conferință de presă la IPN, Nadejda Andreev, președinta asociației obștești Femeile în dezvoltarea durabilă a Moldovei (WiSDOM), a declarat că în cadrul proiectului se propune mobilizarea voluntarilor locali pentru evaluarea celor mai poluate locuri, dar și reducerea deșeurilor riverane. Un obiectiv este și promovarea practicilor de gestionare durabilă a deșeurilor din plastic și celor biodegradabile, precum și evaluarea potențialului de reciclare a deșeurilor în bazinele râurilor Prut, Nipru și Tundja.
Nadejda Andreev
Lucia Bilețchi, reprezentantă WiSDOM, a menționat că proiectul face parte din cadrul Programului operaţional comun „Bazinul Mării Negre 2014-2020”, al Uniunii Europene. „Obiectivul general al Programului operaţional comun „Bazinul Mării Negre 2014-2020” constă în îmbunătățirea bunăstării oamenilor din bazinul Mării Negre, printr-o creștere durabilă și protecția comună a mediului. Proiectul CRoCuS „Râuri mai curate – mări mai curate” prevede promovarea acțiunilor comune de conștientizare și acțiunilor pentru reducerea deșeurilor în râuri și mări”, a notat Lucia Bilețchi.
Elena Zubcov, președinta asociației obștești „Societatea Ecotoxicologilor a Republicii Moldova” (ECOTOX), a menționat că zonele țintă în cadrul proiectului vor fi bazinul hidrografic a râului Prut, cel al râului Nipru și Tundja. „Apele de suprafață în Moldova cele mai dese ori sunt poluate de substanțe proveniența cărora sunt apele menajere. Și anume aceste ape menajere sporesc cantitatea substanțelor organice ușor degradabile și mai greu degradabile, care practic nimeresc direct în sistemul de epurare din municipiul Chișinău. Dar aceste ape pot fi tratate, în cantități nu a atât de mari – în fiecare ogradă, de exemplu, din sat, se poate de făcut sisteme de epurare a apelor destul de ieftine”, a precizat Elena Zubcov.
Proiectul urmează să se încheie pe 31 decembrie 2022. Bugetul este în valoare de circa 487 de mii de euro, dintre 92% sunt bani acordați de UE prin Instrumentul European de Vecinătate, iar 8% reprezintă co-finanțarea beneficiarilor proiectului.
Sursa: IPN